LIMBA ROMÂNÃ PENTRU ALOLINGVI


Iulia Iordăchescu,

Gimnaziul nr. 7, Chişinău

În cadrul seminarului „Educaţie pentru o societate deschisă. Eficientizarea şi optimizarea şcolii", organizat de Fundaţia „Soros", am avut rara ocazie de a participa, în afară de lecţiile-prelegeri, şi la lucrul pe ateliere. În cadrul lui am efectuat lucrări practice ce ţin de proiectarea şi realizarea activităţii didactice, de sporirea randamentului didactic al lecţiei. Ne-au fost propuse un şir de jocuri care ar facilita o învăţare eficientă a limbii române de către alolingvi.

În opinia mea, prezintă interes strategia didactică propusă sub forma celor şapte inteligenţe.

Dicţionarul de sinonime atestă următoarele sensuri pentru cuvîntul inteligenţă: spirit, deşteptăciune, pricepere, pătrundere, subtilitate, judecată, raţiune, isteţime etc.

Dicţionarul explicativ al limbii române ne informează că inteligenţa este capacitatea de a înţelege uşor şi bine, de a sesiza ceea ce este esenţial, de a rezolva situaţii sau probleme noi pe baza experienţei acumulate anterior.

Toate acestea le aşteptăm noi, profesorii, de la elevi.

Iată cele şapte inteligenţe:

— inteligenţa vizual-spaţială

— inteligenţa logică

— inteligenţa verbal-lingvistică

— inteligenţa muzical-ritmică

— inteligenţa personală

— inteligenţa ritmică

— inteligenţa interpersonală (perechi, în grup).

Trecînd subiectul unei lecţii prin cele şapte inteligenţe (desigur, nu la fiecare temă sînt posibile toate de fiecare dată), cred că obţinem un scenariu didactic reuşit pentru însuşirea eficientă a temei date.

Inteligenţa vizual-spaţială presupune antrenarea imaginaţiei elevului, capacitatea lui de a desena ceva la tema respectivă.

Inteligenţa logică la lecţiile de limbă include inclusiv lucrul asupra gramaticii.

Inteligenţa verbal-lingvistică se aplică lucrînd cu textul literar ori cu informaţia de bază a lecţiei (cuvintele noi, alcătuirea întrebărilor, citirea textului, redarea conţinutului acestuia etc.).


Inteligenţa personală va scoate în evidenţă capacităţile individuale ale elevului, atitudinea lui personală faţă de o problemă, o situaţie.

Antrenarea ei solicită lucrul în perechi (întrebări, dialoguri...), lucrul în grup (unde am constata cum fiecare elev se poate încadra într-o activitate comună, cum se poate manifesta, cum îşi va îndeplini rolul, cum va accepta alte păreri etc.).

Actualmente, se pune accent pe instruirea centrată pe elev şi pe capacitatea acestuia de a lucra în echipă.

Vă propunem mai jos cîteva proiecte didactice la limba română, la alcătuirea cărora, ca suport de bază, mi-au servit cele şapte inteligenţe. Rămîne să judecaţi dumneavoastră, dragi colegi, în ce măsură am reuşit.

Dezvoltarea celor şapte inteligenţe

I

Obiectul: Limba română.

Clasa: a VIII-a.

Timpul necesar: 45 de minute.

Subiectul lecţiei: Nume celebre româneşti din prezent. — „Petru Zadnipru — om de o bunătate proverbială".

Tipul lecţiei: de comunicare a cunoştinţelor noi.

Scopul lecţiei: A exersa elevii în exprimarea orală şi scrisă, a-i face să mediteze asupra calităţilor omeneşti, a educa dorinţa de autoperfecţionare, de a semăna cuiva care are calităţi bune.

Obiective operaţionale

Elevii vor fi capabili:

— să citească repede un text propus;

— să extragă din el ideile de bază;

— să analizeze şi să redea pe scurt conţinutul textului;

— să poată raporta informaţia la situaţiile din viaţa cotidiană;

— să manifeste dorinţa de a fi oameni buni;

— să mediteze asupra valorilor spirituale, umane.

Materiale didactice:

— volume de versuri ale poetului;

— portretul lui Petru Zadnipru;

— înregistrare audio a cîntecului Moldovenii;

— fişe.


Strategii didactice:

I. Captarea atenţiei

Elevilor li se propune expresia latină: Rara avis (pasăre rară). Expresia va fi scrisă pe tablă.

Ei vor trebuie să o comenteze, raportîndu-i semnificaţia la oameni.

II. Anunţarea obiectivelor

III. Tehnici de încălzire a exprimării orale

Fiecare elev îşi alege un cuvînt dintre cele propuse şi argumentează alegerea făcută.

Cuvintele: bunătate, omenie, vitejie, demnitate, dreptate, deşteptăciune, prietenie, frumuseţe, hărnicie. Apoi vor alcătui îmbinări de cuvinte după modelul: bunătate — a fi bun... Se vor utiliza fişele cu cuvintele scrise în prealabil.

IV. Inteligenţa verbal-lingvistică

Elevilor li se propune o informaţie despre scriitorul basarabean Petru Zadnipru. Ei vor citi informaţia, vor extrage ideile principale (fiecare elev va avea pe masă textul). Se va practica citirea în gînd.

Petru Zadnipru

(1927-1976)

S-a născut în familia lui Ion Zadnipru la Sauca, Donduşeni, la 13 ianuarie 1927. Probabil că nu mai există în literatura din Basarabia un alt scriitor care s-ar identifica într-atît cu localitatea în care s-a născut. Poetul raportează în creaţia sa totul la Sauca. El a făcut un mit din satul copilăriei sale.

Bunătatea lui Petru Zadnipru era proverbială. Făcea risipă de ea: unii au abuzat de ea, alţii au rîs de ea, iar terţii o considerau un defect. Petru Zadnipru a avut mulţi prieteni. Cu caracterul său de om ca pîinea cea caldă, nu putea să nu-i aibă, prieteni de toate vîrstele. Ştia să comunice cu tinerii de la egal la egal.

Petru Zadnipru scrisese odată: „Există scriitori care sînt mari prin susţinerea talentelor tinere". Acesta a fost şi crezul poetului.

Poezia Moldovenii e lucrarea cea mai semnificativă a poetului de la Sauca, aşa cum Limba noastră e poemul cel mai important al lui Alexei Mateevici. Moldovenii e un poem care va rămîne ca un mesaj adresat de aceste timpuri viitorimii.

Moldovenii cînd se strîng

Şi-n petreceri se avîntă

La un colţ de masă plîng,

La alt colţ de masă cîntă.

Sufletul parcă le-ar fi

Glob cu două emisfere:

Una-i noapte, alta-i zi

Bucurie şi durere.

...........................................


Poetul a mai scris cărţile: Băieţii tatei, băieţi, Luminile cîmpiei, Lume, dragă, lume, dar cartea cărţilor sale este culegerea de versuri Mă caut, editată în 1976.

Petru Zadnipru a murit tănîr. La nici 50 de ani împliniţi. A murit de bunătate. De prea mult suflet. Or, de multe ori omul blînd este şi un om neapărat. Pe ultimul său drum poetul s-a întors la Sauca...

A fost un om de omenie, care întotdeauna s-a simţit în apele sale, numai aflîndu-se între alţi oameni. Dumnealui venea foarte des la baştină şi această legătură a poetului cu locul natal ne-a impresionat pe toţi. Sauca părea să fie pentru Petru Zadnipru Olimpul pe care îl rîvnea în taină şi unde dumnealui era cel mai aproape de adevărata poezie.

După prima citire a informaţiei de către elevi li se vor arăta portretul poetului, volume de versuri.

V. Lucrul asupra vocabularului

a se identifica — a deveni acelaşi cu...

a abuza — a se folosi ilegal (prea mult)

a face risipă — a cheltui fără măsură

defect — neajuns

a rîvni — aici: a dori din toată inima (cu sens pozitiv).

Elevii vor alcătui îmbinări de cuvinte, propoziţii cu ajutorul cuvintelor şi expresiilor de mai sus. Se vor alcătui propoziţii cu cuvintele înrudite: risipă, a risipi, risipitor.

VI. Inteligenţa personală

1. Prin ce se deosebeşte Petru Zadnipru de alţi scriitori basarabeni pe care i-am studiat?

2. Care i-a fost trăsătura principală de caracter?

3. Cu ce s-a identificat poetul în creaţia sa?

4. Care a fost crezul poetului Petru Zadnipru?

5. Numiţi cea mai semnificativă poezie a poetului.

VII. Inteligenţa logică

1. A selecta toate adjectivele din text. A le scrie în caiete.

2. A forma grade de comparaţie după modelul: tînăr — mai tînăr — cel mai tînăr — prea tînăr.

A alcătui propoziţii cu îmbinările de cuvinte obţinute.

3. Folosind cuvintele şi expresiile de mai jos, dar şi din text, elevii vor alcătui un portret al poetului Petru Zadnipru: om bun, iubitor de oameni, om risipitor de bunătate, om simplu, om al satului, om de omenie, om rar, om blînd, om neapărat.

VIII. Inteligenţa personală

Exerciţii de dezvoltare a vorbirii

1. A găsi în text antonimele următoarelor cuvinte: a murit, răutate, au plîns, duşmani, rece, mici, bătrîne, mă pierd, a trăit, puţinul, departe.

2. A forma familii de cuvinte de la cele propuse: bun, om, prieten, suflet, neapărat.

3. Elevii vor spune ce înseamnă pentru fiecare dintre ei cuvintele: omenie, prieten.

4. Elevii vor numi persoane asemănătoare ca trăsături de caracter cu Petru Zadnipru şi vor argumenta ce trăsături îi aseamănă.


IX. Inteligenţa muzical-ritmică

Se propune a asculta cîntecul Moldovenii, pe versurile lui Petru Zadnipru, interpretat de Mihai Volontir.

X. Inteligenţa interpersonală

A dialoga despre omenie, despre necesitatea şi actualitatea ei.

XI. Inteligenţa personală

A citi şi a comenta proverbele:

• Prietenul bun la nevoie se cunoaşte.

• Omul pentru om e prieten.

• Lăcomia strică omenia.

XII. Consolidarea informaţiei

Elevii vor răspunde la întrebările:

— Ce aţi aflat nou azi la lecţie?

— Care era trăsătura principală de caracter a poetului Petru Zadnipru?

— Putem socoti om celebru un poet de o bunătate rară?

XIII. Teme pentru acasă

Varianta I. A face o relatare despre Petru Zadnipru — omul.

Varianta a II-a. A selecta povestiri, legende, întîmplări din viaţă, în care se vorbeşte despre omenie. A le comenta pe scurt.

II

Obiectul: Limba română.

Clasa: a VIII-a.

Tema lecţiei: Nume româneşti notorii (celebre).

Timpul necesar: 1 oră 30 de minute.

Moto: „Eu m-am născut să aduc bucuria".

C. Brâncuşi

Tipul de lecţie: predare, fixare a cunoştinţelor.

Obiective operaţionale:

Elevii vor fi capabili:

— să povestească despre viaţa şi activitatea distinsului arhitect Constantin Brâncuşi;

— să încadreze arta lui Constantin Brâncuşi în sculptura mondială;


— să-i compare lucrările cu cele ale sculptorilor moldoveni;

— să fie în stare să facă o relatare, sau să susţină un dialog pe tema dată;

— să poată utiliza modul conjunctiv prezent în cadrul comunicării;

— să manifeste interes şi admiraţie faţă de sculpturile talentatului arhitect.

Materiale didactice:

— fişe cu tehnici de încălzire în exprimarea orală;

— reproduceri ale lucrărilor sculptorului Brâncuşi.

Scenariul didactic

I. Moment organizatoric

II. Captarea atenţiei — tehnici de încălzire a exprimării orale.

La tablă se afişează cartonaşe cu următoarele cuvinte: muzica, teatrul, poezia, filmul, arhitectura, pictura.

Fiecare elev îşi alege cîte un cuvînt, justifică alegerea făcută şi argumentează opţiunea sa (timp de pregătire — 2-3 minute).

III. Lucrul asupra vocabularului

inevitabil, — neapărat, necesar, negreşit

martir — persoană ce a suferit mult

notoriu, -i — celebru, renumit, vestit.

complex statuar — ansamblu de monumente

a fi desconsiderat — a fi dispreţuit

pusă la index — interzisă

şcoală de meserii — şcoală unde se pregăteau muncitori calificaţi

verticalitatea neamului — demnitatea neamului.

IV. Inteligenţa verbal-lingvistică

Elevii vor scrie cuvintele de mai sus în caiete, vor alcătui cu ele îmbinări de cuvinte, iar cu îmbinările propriu-zise vor alcătui propoziţii oral. Se vor scrie apoi în caiete (1-2 propoziţii).

V. Inteligenţa vizual-spaţială

Lucrul pe echipe. Se lucrează timp de 3 minute. Elevilor li se propune, conform imaginaţiei lor, să deseneze: o poartă — echipa I, o coloană din romburi — echipa a II-a, o masă cu 12 scaune — echipa a III-a.

La sfîrşitul activităţii echipelor li se propune ca ele să-şi intituleze lucrările.

VI. Inteligenţa logică

A compara lucrările lor cu reproducerile lucrărilor lui Constantin Brâncuşi: Coloana fără sfîrşit, Poarta sărutului, Masa tăcerii. (Se vor demonstra reproducerile respective.)

A propune elevilor să-şi exprună părerea despre aceea ce ar reprezenta fiecare din aceste trei lucrări.

VII. Inteligenţa verbal-lingvistică

Se comunică elevilor o informaţie despre sculptorul Constantin Brâncuşi.


Constantin Brâncuşi

(1876-1957)

Aşa cum toate drumurile duc la Roma, la fel discuţiile despre arta românească duc inevitabil la numele lui Constantin Brâncuşi. Marele sculptor ne face să medităm, fiind el însuşi un mare gînditor şi filozof întîi de toate.

S-a născut în satul Hobiţa de lîngă Craiova la 19 februarie 1876. La vîrsta de 18 ani intră la Şcoala de arte şi meserii din Craiova, apoi peste un an se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti.

Se stabileşte cu traiul la Paris. Din 1905 începe să primească bursă din partea statului român şi se înscrie la Academia de Arte frumoase din Paris.

Departe de patrie, Brâncuşi nu a dat-o uitării, creînd la baştină, în memoria eroilor şi martirilor români din primul război mondial, complexul statuar de la Tîrgu-Jiu.

Devenit celebru în lumea întreagă, considerat de specialişti drept cel mai de vază revoluţionar după Michelangelo în sculptura din era noastră, Brâncuşi a fost desconsiderat un timp în patria sa. Opera i-a fost pusă, practic, la index, aşa încît astăzi cele mai multe creaţii ale sale pot fi văzute la Paris, New York, Chicago ş. a.

În lucrările Pasărea în spaţiu, Pasărea măiastră, Începutul lumii, Cocoşul se îmbină elemente străvechi româneşti cu un simţ nou, extramodern al formelor în spaţiu.

Dintre cele mai reprezentative lucrări ale lui Brâncuşi sînt şi: Masa tăcerii, Poarta sărutului, Coloana fără sfîrşit, capodopere ce alcătuiesc complexul statuar de la Tîrgu-Jiu.

Poarta sărutului (lucrare în piatră) cu cele 8 perechi de îndrăgostiţi — martorii atemporali ai fenomenului Dragostei pe pămînt.

Masa tăcerii reprezintă zestrea memoriei neamului, păzită de cele 12 scaune-clepsidre.

Coloana fără sfîrşit este expresia verticalităţii şi veşniciei unui neam.

James T. Farell, specialist în arhitectură, spunea: „În afară de Shakespeare, Beethoven, se spune că mai există un Dumnezeu: acesta este românul Brâncuşi...".

Pe tablă sînt scrise cuvintele şi expresiile de reper, pe baza cărora elevii vor reconstitui informaţia prezentată de profesor. Într-o formă concisă, alcătuind împreună propoziţiile, informaţia va fi fixată de către elevi în caiete. Informaţia fixată se va citi de către 1-2 elevi în clasă.

Cuvintele şi expresiile de reper: satul Hobiţa, 18 ani, Craiova, şcoala de meserii, Bucureşti, şcoala de Arte frumoase, Paris, Masa tăcerii, Coloana fără sfîrşit, Poarta sărutului ş. a.

VIII. Fixarea informaţiei

1. Cine a fost Constantin Brâncuşi?

2. Ce studii a făcut viitorul arhitect?

3. Unde şi-a trăit majoritatea anilor vieţii sale?

4. Care sînt lucrările ce alcătuiesc complexul de la Tîrgu-Jiu?

5. Ce reprezintă fiecare dintre ele?

6. Numiţi şi alte lucrări ale marelui sculptor.

7. Ce a spus James T. Farell despre Brâncuşi? Sînteţi de acord? Argumentaţi.

IX. Inteligenţa personală (individual/ perechi)

Comentaţi aforismul lui Constantin Brâncuşi: „Eu m-am născut să aduc bucuria". Dar cum puteţi voi aduce bucuria?


X. Inteligenţa interpersonală

Făcînd o legătură cu scaunele sub formă de clepsidră de la Masa tăcerii, se propune elevilor o clepsidră cu proverbe despre muncă. Elevii vor reconstitui proverbele. Se lucrează pe echipe timp de 3 minute.

de azi pe mîine.

îţi şede norocul.

mîinile bucură.

Omul muncitor

După fapte

Lucrul bine început,

Dacă şezi,

se cunoaşte omul.

Nu lăsa lucrul

e ca un pom roditor

Ochii sperie

e pe jumătate făcut.

XI. Inteligenţa logică (gramatica)

Elevii vor scrie aforismul de pe tablă în caiete. Se va lucra cu modul conjunctiv prezent.

„Să creezi ca un demiurg, să porunceşti ca un rege, să munceşti ca un Sclav...!"

Exerciţii de utilizare a conjunctivului.

Model: se va scrie pe tablă: ... să munceşti ca un sclav..., iar elevii vor căuta variante de completare:

... înseamnă să munceşti zi de zi;

... înseamnă să studiezi atent;

... ar însemna să nu măsori timpul;

...ar însemna să munceşti cu jertfire de sine;

Se va proceda la fel şi cu celelalte două expresii din aforismul citat.

XII. Inteligenţa interpersonală

Dezbateri pe marginea aforismului de mai sus. Fiecare elev îşi va alege o idee dintre cele trei menţionate şi va argumenta alegerea făcută.

Se pot propune şi alte aforisme ale ilustrului sculptor:

— Sărutul este cuminţenia pămîntului şi invers.

— Cînd sîntem în faţa frumosului nu mai e nevoie de explicaţii.

— Am făcut şi eu paşi pe nisipul Eternităţii.

— Viaţa mea nu a fost decît o înşiruire de evenimente minunate.

— Aş vrea ca lucrările mele să fie în parcuri şi în grădini ca să se joace copiii pe ele.

XIII. Concluzii la temă

XIV. Teme pentru acasă

Varianta I. A face o relatare despre Constantin Brâncuşi.

Varianta a II-a. A prezenta informaţii suplimentare despre celebrul arhitect.

Varianta a III-a. A comenta un aforism al lui Constantin Brâncuşi (la alegere).


III

Obiectul: Limba română.

Clasa: a VIII-a.

Timpul necesar: 1 oră 30 de minute.

Subiectul lecţiei: Locuri memorabile din Basarabia — „Grădina publică Ştefan cel Mare".

Tipul lecţiei: Mixtă.

Obiective operaţionale

Elevii vor fi capabili:

— să alcătuiască o scurtă informaţie despre locurile cunoscute;

— să descrie un loc memorabil;

— să improvizeze pe marginea unor situaţii;

— să utilizeze în mod adecvat adverbele de timp şi de loc;

— să lucreze în grup.

— să aibă emoţii pozitive cînd se va vorbi despre locurile memorabile ale Moldovei;

— să manifeste interes faţă de informaţia prezentată, să intervină în discuţii.

Materiale didactice:

Enciclopedia oraşului Chişinău;

— vederi cu diferite locuri memorabile din Moldova şi din Chişinău în special;

— harta oraşului Chişinău;

— fişe cu tehnici de încălzire în exprimarea orală;

— tabel: adverbele de loc şi de timp;

— casetofon, casetă cu cîntecul În oraş, la Chişinău.

Strategii didactice:

I. Moment organizatoric

II. Captarea atenţiei

Se propune elevilor un fragment din poezia Aleea Clasicilor de Petrea Darienco.

Cînd noaptea peste Chişinău se lasă

Şi dorm în tihnă teii obosiţi

Voi staţi sfătoşi cu toţii la o masă

Şi cine ştie despre ce vorbiţi.

................................................

Voi, creatori de pagini fermecate,

V-aţi adunat din vremi şi depărtări,


V-aţi adunat din veacuri zbuciumate

Sub steagul celor mai frumoase zări...

Va urma o scurtă conversaţie despre cele audiate, introducînd elevii în temă.

III. Anunţarea obiectivelor

IV. Actualizarea cunoştinţelor

V. Tehnici de încălzire a exprimării orale

Elevii îşi vor alege unul dintre obiectivele culturale — propuse de profesor — din Chişinău, despre care ar dori să facă o comunicare şi vor argumenta alegerea.

Aleea Clasicilor, Arcul de Triumf, statuia lui Ştefan cel Mare, Parcul Valea Morilor, statuia lui Eminescu din faţa hotelului Moldova, bustul lui Puşkin, Catedrala din centrul oraşului, Muzeul satului, Lupoaica cu Remus şi Romulus etc.

Se vor folosi fişe, expuse la tablă.

VI. Inteligenţa vizual-spaţială

Elevii sînt puşi în situaţia de a-şi asuma rolul de ghid într-o situaţie neprevăzută.

Pentru a comunica o anumită informaţie, este necesar de a o sistematiza în cazul cînd o cunoşti (elevii sînt locuitori ai Chişinăului şi presupunem că deţin în linii mari informaţia). Vizualizînd grădina publică Ştefan cel Mare, se va recurge la întocmirea unui plan de descriere a acestui loc:

1. Anul întemeierii.

2. Intrările în parc.

3. Aleea Clasicilor, anul inaugurării.

4. Completarea Aleii Clasicilor cu busturi noi.

5. Ziua Poeziei, Pavilionul „Melancolie".

6. Statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfînt.

VII. Inteligenţa logică

La alcătuirea informaţiei cu concursul elevilor se vor utiliza unele adverbe de timp şi de loc:

adverbe de timp:

cîndva, odinioară, recent, actualmente, uneori, acum, totdeauna, demult, mereu, pe urmă, apoi.

adverbe de loc

împrejur, la dreapta, la stînga, înainte, înapoi, acolo, aproape, aici, alături, departe, jos, sus.

La tablă se vor afişa tabele cu adverbele de timp şi de loc.

VIII. Inteligenţa verbal-lingvistică

Grădina publică Ştefan cel Mare

(Informaţie probabilă)

Grădina publică Ştefan cel mare este cel mai vechi parc din oraş. A fost întemeiată la 1818, mai apoi fiind reconstruită de mai multe ori. Parcul are 7 intrări. Aici se află un havuz, multe specii de copaci, grădina publică fiind un minunat loc de odihnă. Parcul a fost luat sub ocrotirea statului.


În anul 1958 în parc a fost instaurată Aleea Clasicilor literaturii române. Această alee este amenajată în partea centrală a parcului. De ambele părţi ale aleii, pe 12 postamente de granit, au fost instalate busturile scriitorilor clasici români. Printre autorii busturilor sînt şi L. Dubinovschi şi I. Cheptănaru.

Recent, în continuarea aleii s-au mai instalat cîteva busturi ale scriitorilor secolului XX: Alexei Mateevici, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Tudor Arghezi.

În grădina publică are loc, întotdeauna toamna, Ziua Poeziei. De curînd în acest scop a fost inaugurat Pavilionul „Melancolie" în dreapta bustului lui MIhai Eminescu.

Una dintre cele mai mari realizări ale parcului este statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfînt, instalată la 1927. Autorul monumentului este Alexandru Plămădeală. Monumentul domnitorului este făcut din bronz. Demult, în timpul războiului, statuia a fost scoasă, pe urmă reinstalată şi mai apoi restaurată.

Actualmente, grădina publică Ştefan cel Mare este unul dintre cele mai frumos amenajate parcuri din oraş. Mereu, în zilele de odihnă, aleile grădinii sînt solicitate de tineri şi copii, de oameni în vîrstă şi de către multe perechi de îndrăgostiţi.

La sfîrşitul informaţiei, se va demonstra Enciclopedia oraşului Chişinău, arătînd elevilor de unde ar putea să se informeze suplimentar şi despre alte locuri memorabile.

IX. Inteligenţa logică

Exerciţii de dezvoltare a vorbirii

1. Cine va alcătui mai repede cîte cinci întrebări la tema în discuţie. (Lucrul se va efectua pe echipe timp de 3 minute.)

Întrebări probabile (echipa I)

a) Care este una dintre cele mai mari realizări ale grădinii publice Ştefan cel mare?

b) Cînd a fost inaugurată Aleea Clasicilor?

c) Care este cel mai vechi parc din oraş?

d) Cine sînt autorii busturilor scriitorilor clasici ai literaturii române?

e) Ce specie de copaci sînt pe Aleea Clasicilor?

(Echipa a II-a)

a) Unde este amenajată Aleea Clasicilor?

b) Numiţi cîţiva scriitori busturile cărora sînt instalate pe alee.

c) Busturile căror scriitori au completat recent Aleea Clasicilor?

d) Ce sărbători se petrec anual în grădina publică?

e) Cînd a fost întemeiată grădina publică Ştefan cel Mare?

2. Elevii vor alcătui şi vor scrie în caiete cîte 3 propoziţii cu adverbele de loc şi de timp, conţinutul lor fiind legat de tema lecţiei. (Tabelele adverbelor vor fi atîrnate la tablă.)

3. A improviza şi a comenta ce înseamnă pentru fiecare dintre ei (elevii) grădina publică Ştefan cel Mare.

4. A forma familii de cuvinte de la cele de mai jos, aranjîndu-le în formă de scăriţă:

scriitor, realizare, a restaura.

. . . . . . . . . .

a construi

constructor

construcţie







5. Imaginaţi-vă că aţi nimerit la ziua poeziei, sînteţi invitat în pavilionul „Melancolie". Ce poezie în limba română aţi recita?

6. Jocul „Numeşte cuvîntul".

Fiecare elev va numi cîte un cuvînt ce începe cu prima literă din numele său (dacă sînt aşa cuvinte), dar neapărat legate de conţinutul temei de la lecţia curentă.

Model: Alexandru — alee

Maria — monumente etc.

X. Inteligenţa muzical-ritmică

Se va audia cîntecul:

În oraş, la Chişinău — versuri Dumitru Matcovschi, interpretare — surorile Georgeta şi Oxana Ciorici, sau Oraşul alb de Eugen Doga.

XI. Inteligenţa interpersonală

a) Fiecare elev va fi în rolul de ghid, povestind despre un obiectiv din grădina publică, la solicitarea colegului de bancă.

Obiectivele propuse de elevi:

— descrierea generală a grădinii;

— statuia lui Ştefan cel Mare;

— Aleea Clasicilor;

— bustul lui M. Eminescu;

— havuzul;

— speciile de copaci şi amenajarea grădinii;

— statuia lui M. Eminescu, instalată recent;

— rolul grădinii publice;

— busturile instalate recent;

— descrierea grădinii publice în comparaţie cu alte parcuri;

— pavilionul „Melancolie".

b) Concursul „Cel mai bun ghid din clasă". Elevii vor lucra pe echipe, apoi vor împuternici pe unul dintre ei să fie în rol de ghid pentru oaspeţii veniţi la noi la gimnaziu.

XII. Totalurile lecţiei

XIII. Teme pentru acasă:

Varianta I. A alcătui în scris o relatare despre grădina publică Ştefan cel Mare.

Varianta a II-a. A descrie similar un alt loc memorabil din Moldova (la alegere)

Varianta a III-a. A selecta versuri, cîntece, legende despre oraşul Chişinău ce ar putea fi utilizate în cadrul excursiei.


IV

Obiectul: Limba română.

Clasa: a IX-a.

Timpul necesar: 1 oră 30 de minute.

Subiectul lecţiei: Locuri memorabile din Basarabia. Mănăstirea Căpriana.

Tipul lecţiei: Mixtă.

Scopul lecţiei: Exersarea elevilor în exprimarea orală, a-i deprinde pe elevi să se documenteze de sine stătător într-o problemă. A trezi interesul şi respectul faţă de locurile sfinte ale poporului băştinaş, dorinţa de a cunoaşte cît mai multă informaţie pentru un nivel înalt de dezvoltare generală.

Obiective operaţionale:

Elevii vor fi capabili:

— să selecteze materialul la un subiect propus;

— să evidenţieze esenţialul din tema discutată;

— să povestească cele citite/audiate;

— să improvizeze pe marginea unor situaţii;

— să descrie un loc memorabil;

— să manifeste interes şi dorinţa de a vizita locurile memorabile.

Materiale didactice:

vederi ale mănăstirii Căpriana;

— Biblia;

— cărţi de legende;

— culegerea de cîntece Învierea, versuri — Gr. Vieru, Chişinău, 1990;

— fişe cu tehnici de încălzire a exprimării orale.

Strategii didactice

I. Captarea atenţiei elevilor

Se propun elevilor următoarele cuvinte pentru a determina de unde le-au auzit, dacă le-au auzit şi unde sînt ele scrise. „La început a fost Cuvîntul şi Cuvîntul era cu Dumnezeu, şi Cuvîntul era Dumnezeu". (Evanghelia după Ioan. Capitolul I, versetul I).

II. Anunţarea obiectivelor

III. Actualizarea cunoştinţelor

IV. Tehnici de încălzire a exprimării orale


Jocul „Altundeva"

Elevii îşi vor alege un loc unde ar vrea să meargă şi să-l viziteze, argumentînd dorinţa: Cetatea Soroca, mănăstirea Căpriana, mănăstirea de la Saharna, mănăstirea Putna, munţii Carpaţi, Orheiul Vechi, oraşele Bucureşti, Constanţa, Iaşi.

V. Cuvîntul profesorului — introducerea în temă

O legendă spune că Dumnezeu, mîhnit de necredinţa lumii, a hotărît să se mute pe pămînt. Basarabia, cea cu văi şi dealuri, cu Dunăre şi Nistru, cu codri şi mare, cu şesuri şi ape, a fost locul pe care şi l-a ales Dumnezeu pentru a locui pe pămînt. Bunul Dumnezeu, văzîndu-i pe strămoşii noştri cît sînt de necăjiţi, s-a gîndit să le ofere măcar un pic de mîngîiere şi le-a dat aceste locuri ale lui. De atunci ei locuiesc în acest rai părăsit, cu ruga la Cel de Sus. De atunci sîntem condamnaţi să trăim între aceste frumuseţi, cu care ne-am obişnuit într-atît încît parcă nici nu le mai observăm de secole încoace.

Se mai spune că omul e dator să lase după el şi urme, aşa cum au făcut-o moşii şi strămoşii lui, semn că a trecut şi el prin viaţă: o fîntînă, un pom, o carte, o casă, nişte copii, o biserică, un nume, un destin.

Şi pentru a reuşi, închinăm rugăciuni către Dumnezeu care a ţinut mereu vie flacăra credinţei neamului nostru. De-a lungul secolelor băştinaşii acestor pămînturi au înălţat mănăstiri şi biserici, locuri de închinare Celui de Sus.

Mănăstirile Moldovei au fost ca nişte cetăţi de apărare, în vremuri de restrişte ele au protejat şi credinţa, dar şi ţara.

Mănăstirile sînt mîndria de odinioară a Moldovei, de unde au pornit şcolile noastre dintîi, unde au fost scrise multe dintre cărţile vechi ale Moldovei, unde a fost păstrată nestinsă făclia credinţei...

Mănăstirile basarabene sînt nişte lecţii de istorie, dar şi de frumuseţe.

VI. Inteligenţa personală

Prima informaţie despre mănăstirea Căpriana, pregătită de către un elev în prealabil.

Mănăstirea Căpriana

Mănăstirea Căpriana, monument de arhitectură, este situată într-un loc pitoresc, între dealuri lîngă satul Căpriana, raionul Străşeni. A fost fondată pe timpul lui Alexandru cel Bun, reconstruită pe timpul lui Ştefan cel Mare înainte de 1470.

Ansamblul monastic include trei biserici: Biserica Adormirii Maicii Domnului, Sfîntul Nicolae (1840) şi Sfîntul Gheorghe (1903), o casă cu două nivele, chilii ş. a. Biserica Adormirii, construită de Petru Rareş în 1545, a fost reconstruită apoi în urma unui cutremur de pămînt de către mitropolitul G. Bănulescu-Bodoni (1820), păstrîndu-se pereţii din secolul XVI în partea dinspre altar. Aici a fost înmormîntat la 1821 exarhul G. Bănulescu-Bodoni.

A doua informaţie (continuare)

În zilele noastre lăcaşul a fost resfinţit şi şi-a reluat serviciul divin.

Astăzi sîntem martorii unor reînnoiri ce ne bucură: construcţii şi reconstrucţii, plantarea de livezi şi pomi fructiferi şi buna gospodărire a pămîntului arabil de la Căpriana.

Un emoţionant omagiu adus Căprianei este şi volumul Învierea cu subiectul „Cîntece sacre" (Chişinău, 1990), versurile aparţinînd poetului Grigore Vieru, muzica, mai multor compozitori.


VII. Lucrul asupra vocabularului

a se răzgîndi — a-şi schimba gîndul

a abandona — a părăsi, a lăsa

a se muta — a-şi schimba locul

condamnaţi — aici: obligaţi (cu sens pozitiv)

închinare — rugăciune

vremuri de restrişte — vremuri grele

loc pitoresc — loc impresionant, frumos

a reînnoda — a relua de la capăt

omagiu — aici: manifestare de credinţă.

VIII. Inteligenţa personală

Elevii vor lucra cu vocabularul. Vor scrie cuvintele în caiete. Corespunzător capacităţilor, vor încadra cuvintele noi în contexte.

IX. Inteligenţa interpersonală

Se propune elevilor a restabili din memorie propoziţiile din informaţiile ascultate, în care sînt prezente cuvintele din vocabularul propus. Informaţia alcătuită (sub conducerea profesorului) se va fixa de către elevi în caiete.

X. Inteligenţa verbal-lingvistică (interpersonală)

Unii elevi vor formula întrebări şi alţii vor răspunde la ele.

Întrebări probabile:

1. Ce se spune în legendă despre Dumnezeu?

2. Cum credeţi, de ce Domnul a ales anume aceste locuri basarabene, unde trăim şi noi astăzi?

3. De ce s-a răzgîndit Dumnezeu?

4. Ce datorie, se spune, are fiecare om pe pămînt?

5. Cine îi ajută omului să realizeze toate acestea pe parcursul vieţii?

6. Ce-au înălţat de-a lungul secolelor băştinaşii acestor pămînturi?

7. Pentru ce au servit mănăstirile Moldovei în diferite timpuri?

XI. Inteligenţa logică

Jocul „Ghidul"

Elevii vor fi în rolul de ghid, relatînd informaţia aflată la lecţie, dar şi cunoştinţele proprii în cazul dacă sînt documentaţi suplimentar ori au avut ocazia de a merge în călătorie la Căpriana. De la elevi se va cere să poată descrie acest loc memorabil, verbele utilizîndu-le la perfectul compus şi la imperfect.

XII. Inteligenţa personală

Elevilor li se propune (la dorinţă) să spună rugăciunea „Tatăl nostru".

Dacă nu o cunoaşte nimeni în limba română, se va asculta mai întîi în limba maternă a elevilor, apoi profesorul ori un elev pregătit în prealabil va spune această rugăciune (se poate şi de pe caseta audio).


XIII. Inteligenţa ritmică

Cum trebuie să ne facem semnul crucii? Se propune (la dorinţă) ca elevii să-şi facă semnul crucii. După aceasta se va discuta dacă e corect.

Pentru ora a doua elevii se vor informa ce înseamnă fiecare mişcare din semnul crucii, pentru a putea organiza o scurtă discuţie.

XIV. Inteligenţa personală

Elevii vor răspunde la întrebările:

1. Cîte porunci sînt în Evanghelie?

2. Cîte dintre ele le puteţi enumera?

3. Cum înţelegeţi poruncile de mai jos:

a) să nu ai alţi dumnezei afară de Mine;

b) să nu furi;

c) să nu mătruriseşti strîmb împotriva aproapelui tău;

d) adu-ţi aminte de ziua de odihnă ca s-o sfinţeşti;

e) cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta.

XV. Inteligenţa interpersonală

a) Dialog între colegii de bancă

Întrebările posibile:

1. Ţi-a plăcut legenda despre locurile basarabene povestită de profesoară? De ce?

2. Apropo de momentul că fiecare om trebuie să lase urme frumoase asemenea strămoşilor. Tu cum ai de gînd să îndeplineşti această datorie?

3. Ţi-a plăcut discuţia despre rugăciuni?

4. De ce nu ştii încă rugăciunea „Tatăl nostru?"

5. Dar pe tine cine te-a învăţat această rugăciune?

6. Crezi că este bine a discuta la lecţiile de limbă română despre semnul crucii?

7. Mergi duminica la biserică?

8. Ai fost la vreo mănăstire?

9. Ţi-a plăcut să fii ghid în cadrul lecţiei de astăzi?

10. Dar lecţia de astăzi ţi-a plăcut?

b) A organiza dezbateri în baza poruncii: Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta.

Presupunem că întrebări vor fi mult mai multe. Profesorul va dirija această activitate, accentuînd momentele principale ale lecţiei.

XVI. Inteligenţa muzical-ritmică

Se va audia cîntecul La mănăstirea Căpriana, muzica de Ion Aldea-Teodorovici, interpretare Doina Aldea-Teodorovici. Elevii scot în relief dispoziţia/ tonalitatea melodiei, spun ce au simţit ascultîndu-l.

XVII. Totalurile lecţiei

XVIII. Teme

Varianta I. A face o relatare în scris despre mănăstirea Căpriana pentru un eventual ghid.


Varianta a II-a. A selecta un cîntec, o legendă, o informaţie sau o poezie despre mănăsti- rea Căpriana.

Varianta a III-a. A pregăti o dispută cu elevii pe marginea temelor: „Cele 10 porunci" sau „Cum să ne facem semnul crucii".

Varianta a IV-a. A pregăti o informaţie-descriere despre un alt loc memorabil din Basarabia.

V

Obiectul lecţiei: Limba română.

Clasa: a IX-a.

Timpul necesar: 1 oră 30 de minute.

Subiectul lecţiei: Nume notorii româneşti din prezent. „Regele naiului românesc — Gheorghe Zamfir".

Tipul lecţiei: Predare, învăţare.

Scopul lecţiei: Dezvoltarea deprinderilor de exprimare orală şi scrisă, a lua act de cultura şi civilizaţia poporului român, a educa interes faţă de cultura românească.

Obiective operaţionale:

Elevii vor fi capabili:

— să cunoască instrumentele muzicale, interpreţii cunoscuţi de muzică populară, genurile de muzică;

— să compare muzica populară românească cu cea rusească (motive/ genuri);

— să comunice anumitor persoane informaţia aflată la lecţie;

— să-şi expună gîndurile în mod creator vizavi de o temă a muzicii, de preferinţele muzicale;

— să înţeleagă frumuseţea muzicii populare româneşti;

— să se convingă de adevăratele talente ale poporului român.

Materiale didactice:

— portretul lui Gh. Zamfir;

— numere din ziarul Literatura şi arta ce conţin materiale despre talentatul instrumentist;

— casetofon, casetă cu melodii instrumentale şi vocale;

— fişe cu tehnici de încălzire a exprimării orale.

Strategii didactice:

I. Captarea atenţiei

II. Anunţarea obiectivelor


III. Inteligenţa logică

Elevii vor asculta poezia:

Naiul de aur

(Lui Gh. Zamfir)

Pe ramuri păsări au muţit,

Şi-n codru vînt s-a liniştit —

Ascultă doina din strămoşi

Sub mari luceferi luminoşi

Se-aude suflet românesc

Curgînd prin naiul cel domnesc

De crezi că ar sufla Isus

În focul vetrei Lui de sus.

Există un drag trandafir

Ro-mâ-nesc,

El se numeşte Zamfir

Românesc

Ferice de ţara de vis

Ro-mâ-nesc

Ce l-a născut şi deschis

Românesc.

Pe lume este un Mihai

Şi un Enescu, şi un grai,

Avem cu ei un legămînt,

Deci încă-i bine pe pămînt.

Se-aude suflet românesc

Curgînd prin naiul cel domnesc

De crezi că ar sufla Isus

În focul vetrei Lui de sus

(Gr. Vieru)

Elevii vor spune despre care artist se vorbeşte în poezie? Cum îi este numele de familie? La ce instrument cîntă? Ce naţionalitate are? Ce nume româneşti celebre se mai evocă în poezie? Ce aţi aflat despre talentul de a cînta al lui Gh. Zamfir?

IV. Inteligenţa muzical-ritmică

Elevii vor audia o piesă instrumentală interpretată la nai de Gh. Zamfir.

V. Inteligenţa personală

Fiecare elev va spune ce emoţii, asociaţii, impresii i-a produs muzica audiată?

VI. Conversaţie despre instrumentele muzicale:

— numiţi instrumente muzicale;

— care instrument muzical preferaţi să-l ascultaţi?

— cine dintre voi cîntă la un instrument muzical?


— din ce se confecţionează instrumentele muzicale?

— numiţi un instrument popular rusesc;

— cum sună, după părerea voastră, o melodie la nai?

— aţi avut ocazia de a asculta acest instrument — naiul?

VII. Tehnici de încălzire a exprimării orale

Fiecare elev îşi alege un cuvînt dintre cele propuse şi argumentează alegerea: acordeon, nai, pian, fluier, ţambal, vioară, arfă, orgă, chitară, trombon, tobă, contrabas ş. a.

VIII. Inteligenţa verbal-lingvistică

Elevii vor asculta informaţii despre distinsul instrumentist Gh. Zamfir, prezentate de către patru elevi pregătiţi în prealabil. Se va cere de la elevi ca la sfîrşitul fiecărei relatări să poată reda cît mai multă informaţie din cea audiată.

Prima informaţie

Gheorghe Zamfir s-a născut la 6 aprilie 1941 în comuna Găieşti, Dîmboviţa. Profesorul său, căruia îi datorează multe, a fost instrumentistul Fănică Luca. Devenit deja un instrumentist neîntrecut la nai, Gh. Zamfir pleacă la Paris din cauza regimului ce s-a instaurat în ţară. Prin talentul său Gh. Zamfir a cucerit Parisul cu un singur nai. În timpul de faţă continuă să locuiască la Paris. A avut turnee în foarte multe ţări ale lumii. Dar la Chişinău vine abia la 1990. A susţinut 5 concerte cu sălile arhipline. A fost numit cetăţean de onoare al oraşului Chişinău, devenind membru de onoare al Uniunii Compozitorilor din Moldova.

A doua informaţie

Gh. Zamfir este prim-virtuoz al naiului. Nu întîmplător a fost numit „regele naiului românesc". Avem la Chişinău naişti ca Vasile Iovu şi Boris Rudenco, dar în piesele de virtuozitate maestrul ne-a demonstrat un temperament ieşit din comun şi o tehnică strălucită. Este cu totul deosebită rugăciunea „Tatăl nostru" şoptită la nai de către Gh. Zamfir. Natura l-a înzestrat pe marele instrumentist cu capacităţi deosebite: precum de bine cîntă la nai, la fel de bine cîntă şi vocal, s-a manifestat la un nivel înalt şi în arta componistică, în poezie şi filozofie.

A treia informaţie

Gh. Zamfir — omul discursurilor superbe şi totale. „Trebuie să ştiţi că noi posedăm cea mai bogată muzică şi de aceasta ar trebui să fim mîndri. Muzica românească 80-90 la sută este o muzică sacră, deoarece este una din singurele muzici care se apropie de Dumnezeu în modul cel mai sincer şi cel mai deschis. Românul, cînd intră într-o pădure, apoi iese pe partea cealaltă cu cinci instrumente în buzunar. Sînt sincer, spunînd toate acestea, şi vă rog să mă credeţi că am văzut multe, am mers pe toate meridianele pămîntului, am stat de vorbă cu popoare, le-am cîntat şi mi-au cîntat şi abia după aceea am ajuns la concluziile de mai sus".

A patra informaţie

Despre cifra 7. „Şapte e cifra cosmică, cifra care traversează Biblia, de la prima pagină pînă la Apocalipsa lui Ioan, de şapte sute de ori. Cifra 7, deci, este o cifră biblică.

Luaţi aminte: şapte sunete în gamă; şapte săptămîni din post; 7 zile din săptămînă (în şase Dumnezeu a creat pămîntul şi în a şaptea zi s-a odihnit); şapte culori ale curcubeului; şapte minuni ale lumii; şapte centri nervoşi pe coloana vertebrală; şapte ani... de acasă...

Deci, muzica românească este o muzică sacră, iar naiul, cel care a fost meşterit de zeul Pan cu mii şi mii de ani în urmă, a avut şapte ţevi.

Prin urmare, şi naiul este un instrument al simbolului, este un instrument al cosmicii, este un instrument sacru.


Cu ajutorul profesorului elevii vor nota succint informaţia în caiete, utilizînd timpul prezent şi perfectul compus.

IX. Inteligenţa personală

Elevii vor alcătui întrebări asupra informaţiei ascultate şi scrise, vor răspunde la ele.

X. Inteligenţa vizual-spaţială

Elevilor li se propun mai multe imagini cu Gh. Zamfir din săptămînalul Literatura şi arta (martie, aprilie 1990).

XI. Inteligenţa personală

Exerciţii de creativitate — dispute/ dezbateri

1. Ce înseamnă, în viziunea voastră, „cei şapte ani de acasă..."

2. Citiţi proverbul de mai jos. Comentaţi-l. De şapte ori măsoară şi o dată taie.

3. Numiţi cele şapte minuni ale lumii. Pe care dintre ele aţi vrea s-o vizitaţi? Argumentaţi.

4. Care sînt cele 7 culori ale curcubeului? Alegeţi una dintre ele. Argumentaţi de ce.

5. Închipuiţi-vă că sînteţi reporter. Ce l-aţi întreba pe Gh. Zamfir într-un eventual interviu?

XII. Inteligenţa muzical-ritmică

Audierea va fi anticipată de cîteva obiective:

— ce dispoziţie v-a produs melodia?

— în care parte a melodiei aţi auzit naiul;

— aţi putea afirma că naiul emite sunete divine?

Se propune elevilor a audia o melodie populară în interpretarea lui Gh. Zamfir — Radul mamei sau Lino-Leano.

XIII. Inteligenţa ritmică

Elevilor li se propune să imite cum ar cînta la diferite instrumente şi ceilalţi să ghicească instrumentul dat.

XIV. Inteligenţa logică

Se vor prezenta elevilor tabele cu verbe la modul indicativ, timpul prezent şi perfectul compus, pentru a-şi aminti timpurile învăţate, apoi le vor practica.

XV. Inteligenţa interpersonală

Elevii vor lucra în trei echipe. Vor desena schematic un nai, un curcubeu şi un portativ muzical, pe care vor scrie apoi cîte şapte propoziţii alcătuite de ei. Verbele vor fi utilizate la timpul prezent şi la perfectul compus. Propoziţiile vor fi alcătuite în legătură cu tema lecţiei şi vor fi prezentate de un lider al grupului.

XVI. Consolidarea materialului

XVII. Teme pentru acasă

Varianta I. A pregăti o relatare (oral/ în scris) cu tema: „Instrumentistul meu îndrăgit".

Varianta a II-a. A alcătui 7 propoziţii despre muzică.

Varianta a III-a. A susţine un dialog cu prietenul despre lecţia de astăzi: impresii, critică, propuneri etc.


VI

Obiectul: Limba română.

Clasa: a IX-a.

Timpul necesar: 1 oră 30 de minute.

Tema lecţiei: Nume celebre româneşti. „Doina şi Ion, Ion şi Doina".

Tipul lecţiei: Mixtă.

Obiective operaţionale

Elevii vor fi capabili:

— să enumere figuri marcante ale culturii româneşti din Basarabia;

— să compare arta interpretativă a acestui duet cu ale altor duete;

— să puncteze aria tematică a cîntecelor;

— să facă o relatare orală despre viaţa şi creaţia marilor artişti;

— să poată comenta o melodie audiată şi să spună prin ce le-a plăcut;

— să înţeleagă mesajul cîntecului.

— să admire muzica compozitorului I. A. Teodorovici;

— să înţeleagă că sînt martorii unor adevărate valori muzicale;

— să aibă motivaţii adecvate pentru respectarea culturii poporului băştinaş.

Materiale didactice:

Albumul Doina şi Ion, Ion şi Doina.

Casetofon, casete audio.

Strategii didactice

I. Moment organizatoric

II. Actualizarea cunoştinţelor

III. Anunţarea obiectivelor

IV. Captarea atenţiei elevilor

Se audiază cîntecul Bucuraţi-vă, versuri D. Matcovschi, muzica, Ion Aldea-Teodorovici.

Întrebări:

Care este mesajul cîntecului?

V-a plăcut melodia? De ce?

Ce vă place mai mult, muzica sau versurile?

V. Tehnici de încălzire a exprimării orale

Se vor numi de către elevi duete ale muzicii uşoare din Basarabia. Apoi elevilor li se propun fişe cu numele diferitelor duete de cîntăreţi. Fiecare îşi va alege cîte unul, motivînd


alegerea. Vor folosi în cadrul argumentărilor structurile deja învăţate: după părerea mea, în opinia mea, eu cred că, eu consider că, fiindcă, pentru că, dat fiind faptul că, deoarece.

Fişe: Ion şi Doina Teodorovici.

Irina şi Anatol Bivol.

Lidia Botezatu şi Mihai Dolgan.

Anastasia Lazariuc şi Mihai Constantinescu etc.

VI. Lucrul asupra vocabularului

a citi curent — a citi curgător, uşor

zestre — avere care se dă unei fete cînd se mărită

rafinat — de calitate, nobil

oază — aici: loc ce oferă repaus

a găzdui — a primi, a adăposti

patimă — pasiune, iubire mare

logodiţi — legaţi prin legămînt de căsătorie

inimi gemene — inimi ce iubesc la fel, cîntă la fel

a cultiva — aici: a instrui, a prefera

fascinant — fermecător

tulburător — emoţionant, impresionant.

A citi cuvintele, a le scrie în caiete, a alcătui oral îmbinări de cuvinte, apoi propoziţii cu îmbinările obţinute (se poate în scris).

VII. Exerciţii de vocabular — inteligenţa logică

1) A citi îmbinările de mai jos, a explica semnificaţia acestora:

a citi curent, a fi la curent, timp curent, curent electric.

2) Nota bene:

A cultiva răsărită;

A cultiva interes faţă de muzică;

A cultiva plăcerea de a citi;

A cultiva o atitudine frumoasă.

3) Continuaţi şirul de adjective:

muzică fascinantă, tulburătoare, netrecătoare...

VIII. Inteligenţa personală

Informaţia va fi prezentată de mai mulţi elevi.

Prima informaţie

Doina a văzut lumina zilei la 15 noiembrie anul 1958, în Chişinău. Tatăl — Gheorghe Marin — gazetar, traducător, mama — profesoară la Liceul Român-Francez „Gh. Asachi".

La 5 ani cînta curent, făcea balet, apoi a dansat timp de 12 ani într-un colectiv de dansuri populare. La 6 anişori Doina titra filme din ruseşte în româneşte, lua lecţii de muzică la Colegiul „Eugeniu Coca". Doina a moştenit o zestre spirituală rafinată. Casa părintească era o oază de lumină — mereu găzduia scriitori, pictori, gazetari, muzicieni, care au îndemnat-o mai tîrziu să-şi facă studiile la Facultatea de Litere.

Se demonstrează poze/ imagini ale Doinei din diferite perioade ale vieţii.

Se va audia cîntecul Răsai, versuri Gr. Vieru, muzica, I. Aldea-Teodorovici, interpretă, Doina.


A doua informaţie

Ion s-a născut la 7 aprilie 1954, la Leova. Înclinaţia către muzică, manifestată de timpuriu, i-a fost cultivată de părinţi (tatăl — profesor de muzică, mama — medic). A studiat pianul şi vioara. A compus vreo 500 cîntece de estradă şi pentru copii, a semnat coloanele sonore a peste 16 lung-metraje şi 319 spectacole ale Teatrului Dramatic din Chişinău. A colaborat îndelung şi fructuos cu poeţii Grigore Vieru şi Dumitru Matcovschi.

Se demonstrează poze ale lui Ion din albumul respectiv.

A treia informaţie

Ion a fost un bărbat cinstit, modest, binevoitor, respectuos, îi ajuta pe cei neputincioşi.

A mai fost un mare patriot, fiind receptiv la tot ce ne leagă de ţară, neam, grai, tradiţii, obiceiuri.

Ion avea o memorie muzicală fenomenală. Prin cîntecele sale el ne-a făcut ţara mai dragă, mai sfîntă, ne-a dăruit muzică fascinantă.

Să ne amintim de tulburătoarele cîntece: Răsai, Maluri de Prut, La mănăstirea Căpriana, Cu numele Tău, Suveranitate, Trei culori, Reaprindeţi candela, Bucuraţi-vă, Iartă-mă etc.

IX. Inteligenţa muzical-ritmică

Se va audia cîntecul Iartă-mă, muzica Ion Aldea-Teodorovici, versuri, Grigore Vieru, în interpretarea autorului muzicii. Înainte de a audia melodia, se vor formula pentru elevi cîteva obiective:

— cum credeţi, care era dispoziţia compozitorului cînd a alcătuit acest cîntec?

— ce gînduri v-au cuprins...

A patra informaţie (continuare)

Doina cînta cu patimă fiindcă iubea. Ea a pus preţ pe cîntecul lui Ion. S-au căsătorit în 1981. Pînă atunci timp de 5 ani au fost logodiţi.

O pereche ca în vis. Două inimi gemene. Orice cîntec al lor ne trezeşte nenumărate emoţii. Prin cîntecul lor, Basarabia a făcut o evoluţie spirituală. Acest cuplu irepetabil, Doina şi Ion, Ion şi Doina ne-a lăsat cîntece netrecătoare. Şi mari cît nemurirea.

Se vor demonstra poze din albumul amintit ale cuplului Ion şi Doina.

X. Inteligenţa interpersonală

(Lucrul pe echipe)

O echipă va pune întrebări, a doua va răspunde, apoi invers. Întrebările vor viza informaţiile ascultate de către elevi.

Întrebări probabile:

— Unde s-a născut Doina şi ce capacităţi avea?

— Cine sînt părinţii ei?

— Care au fost ocupaţiile lui Ion cînd era elev?

— Cine i-a cultivat dragostea faţă de muzică?

— Vorbiţi despre activitatea de compozitor a lui Ion Aldea-Teodorovici.

— Numiţi poeţii cu care Ion a avut o colaborare de lungă durată.

— Numiţi cîteva cîntece scrise de Ion Aldea-Teodorovici.

— Ce fel de muzică a scris Ion?

— Cum cînta Doina?

— Ce fel de pereche au fost ei?


XI. Inteligenţa logică

Se va repeta cu elevii timpul trecut al verbelor din informaţia lecţiei: formele de imperfect şi perfectul compus la persoanele III şi plural.

a cînta — cînta, cîntau, a cîntat, au cîntat

a interpreta — interpreta, interpretau; a interpretat, au interpretat

a fi — era, erau, a fost, au fost

a colabora — colabora, colaborau; a colaborat, au colaborat

a avea — avea, aveau; a avut, au avut

a compune — compunea, compuneau; a compus, au compus

a citi — citea, citeau; a citit, au citit

a lăsa — lăsa, lăsau; a lăsat, au lăsat.

Utilizînd unele forme ale verbelor de mai sus, se va reda pe fragmente informaţia ascultată în cadrul lecţiei despre irepetabilul cuplu Doina şi Ion Aldea-Teodorovici.

XII. Inteligenţa muzical-ritmică

Elevii vor interpreta cîntecul Ala-bala-portocala (muzică Ion Aldea-Teodorovici) învăţat anterior.

XIII. Relatarea profesorului despre distinsul cuplu Doina şi Ion

Cuplul Doina şi Ion, în cîntecele sale au cîntat credinţa în Dumnezeu, patria, l-au cîntat pe Eminescu, au cîntat limba română, pe mama, dar nu în ultimul rînd dragostea. Talentatul compozitor alegea cu mare rafinament textele literare. Astfel au apărut cîntecele lor de neuitat.

Au adus pe lume un băiat — Cristian, în prezent elev de liceu. Preferă muzica, la fel ca şi părinţii săi.

Familia Teodorovici a avut mulţi prieteni. Printre ei este şi poetul român Adrian Păunescu.

Dar soarta a fost crudă cu ei. Aşa a fost să se întîmple ca Doina şi Ion să moară într-un accident rutier în noaptea de 30 octombrie 1992 pe şoseaua Bucureşti-Urziceni, în drum spre casă.

Primind vestea despre moartea marilor artişti, Adrian Păunescu avea să scrie:

O, dragii mei aţi devenit o veste

La telefonul aşteptării mele,

Şi-aud că nici o şansă nu mai este

Şi c-aţi murit azi noapte pe şosele.

...................................................

Şi cît de simplu aţi plecat aseară,

Lăsînd atîta viaţă amînată,

V-aţi dus cum pleacă zilele de vară,

Spre-a nu vă mai întoarce niciodată...

XIV. Inteligenţa muzical-ritmică

Audierea cîntecului va fi anticipată de cîteva obiective:

— ce instrument începe bucata muzicală?

— ce v-aţi imaginat ascultînd melodia?

— cu ce culoare, copac, anotimp aţi asociat melodia?

Se va audia cîntecul Reaprindeţi candela, muzica Ion Aldea-Teodorovici, interpretare — autorul muzicii.


XV. Totalurile lecţiei

XVI. Teme:

Varianta I. A prezenta o informaţie integră despre cuplul Ion şi Doina (ca suport le vor servi informaţiile prezentate de colegi)

Varianta a II-a. A alcătui o scurtă comunicare despre alt cuplu de muzică uşoară din Moldova.

Varianta a III-a. A învăţa şi a cînta unul dintre cîntecele scrise de talentatul şi regretatul compozitor Ion Aldea-Teodorovici.