CLASELE PRIMARE

Evaluarea rezultatelor şcolare
în clasele primare cu ajutorul testelor

Gheorghe Gârneţ,
director general adjunct la DRÎ Cimişlia.
Tatiana Gârneţ,
învăţătoare de clasele primare la şcoala nr. 3 din or. Cimişlia
Ana Florean,
învăţătoare de clasele primare la şcoala medie nr. 3 din or. Cimişlia

Ce este evaluarea?

A evalua — a determina, a stabili preţul, valoarea, numărul, cantitatea; a calcula, a socoti, a preţui, a estima. (DEX, Bucureşti, 1996).

În literatura pedagogică contemporană se întîlnesc o serie de definiţii ale noţiunii de evaluare pedagogică. Evaluarea şcolară este „totalitatea proceselor şi produselor care măsoară natura şi nivelul performanţelor atinse de elevi în învăţare, corelaţia dintre finalităţile procesului de instruire şi obiectivele educaţionale propuse şi judecăţile emise în vederea adoptării unor decizii educaţionale" (A. Stoica, S. Musteaţă, Evaluarea rezultatelor şcolare, Chişinău, 1997); „procesul prin care se stabileşte dacă sistemul îşi îndeplineşte funcţiile pe care le are..." (I. Nicola, Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, 1996) etc.

În concepţia noastră, evaluarea îşi propune să măsoare şi să aprecieze progresele elevilor în materie de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi la obiectele de studii, ca rezultat al procesului de instruire, precum şi aspectele educative ale activităţilor şcolare materializate în atitudinile şi comportamentul elevilor.

Evaluarea performanţelor elevilor se realizează în funcţie de obiectivele instruirii propuse şi este necesară pentru:

• cunoaşterea studiului iniţial de la care se pleacă în abordarea unei secvenţe de instruire, în vederea organizării eficiente a noilor activităţi de instruire;

• confirmarea atingerii obiectivelor propuse pentru o anumită unitate didactică;

• stabilirea nivelului la care a ajuns fiecare elev în procesul formării setului de capacităţi implicat de obiectivele propuse.



Evaluarea presupune o anumită metodologie, în stabilirea căreia trebuie date răspunsuri la următoarele întrebări:

Cui foloseşte evaluarea?

• elevilor

• profesorilor

• părinţilor

• factorilor de decizie

• celor ce vor angaja viitorii absolvenţi

Pe cine evaluăm?

• toţi elevii

• un anumit grup de elevi

• elevii luaţi individual

Cînd evaluăm?

• de cîteva ori pe an

• la date fixe

• continuu

Cu ce instrumente evaluăm?

• teste scrise (orale) practice

• observaţia directă în clasă

• teme pentru acasă

• portofolii.

Există mai multe tehnici şi instrumente de evaluare a rezultatelor şi performanţelor şcolare. În prezent, pentru obţinerea unor rezultate evaluative mai obiective axate pe individualizarea activităţii de învăţare a elevilor, se aplică testele.

Vă propunem o metodologie teoretică şi practică de construire şi aplicare a testelor de diferite tipuri. Întrucît conţinuturile noi s-au introdus în clasele I şi a II-a, testele au fost elaborate pentru aceste clase la limba română şi matematică. Toate testele au fost probate în clasele respective.

Teste docimologice

Testul docimologic este un set de probe sau întrebări, cu ajutorul cărora se verifică şi se evaluează nivelul asimilării cunoştinţelor şi al capacităţilor de a opera cu ele, prin raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere etalon, elaborată în prealabil. De obicei probele sau întrebările din test se mai numesc itemi, care în sensul restrîns reprezintă elementele componente ale unui instrument de evaluare şi pot fi: simple întrebări, un enunţ urmat de o întrebare, exerciţii şi probleme, întrebări structurate, eseuri. În sens larg itemii conţin nu numai elementele enumerate mai sus, ci şi tipul de răspuns aşteptat de la elev.

Din cele de mai sus rezultă că structura unui test implică două aspecte fundamentale, unul care se referă la stabilirea întrebărilor, iar altul la măsurarea şi evaluarea răspunsurilor.

Construirea testelor

1. Tipuri de teste. Caracteristici


La proiectarea unui test trebuie avute în vedere următoarele etape:

Determinarea tipului de test (pentru cine şi în ce scop proiectez testul?).

Asigurarea calităţilor/ caracteristicilor tehnice ale testului (cît de dificil va fi testul?).

Proiectarea matricii de specificaţii.

Definirea obiectivelor de evaluare (ce obiective va acoperi testul?).

Construirea itemilor (ce fel şi cîţi?).

Elaborarea schemei de notare (în ce mod vor fi notaţi elevii?).

Un test este caracterizat de:

1. Validitate — calitatea unui test de a măsura ceea ce a vrut să măsoare autorul.

2. Fidelitate — calitatea unui test de a produce rezultate constante în cursul aplicării sale repetate.

În literatura de specialitate sînt enumerate cîteva criterii de clasificare a testelor:

— obiectivitate

— utilitate

— specialitate

— aplicabilitate.

Prezentăm o clasificare a testelor după scopul lor:

Teste de cunoştinţe — Teste de capacităţi

Testele de cunoştinţe măsoară un anumit conţinut deja parcurs, vizînd cunoştinţe, priceperi şi abilităţi referitoare la acel conţinut. Testele de capacităţi au în vedere aptitudinile generale şi specifice ale elevului, indiferent dacă anumite conţinuturi au fost parcurse sau nu.

Teste criteriale — Teste normative

Testele criteriale presupun aprecierea rezultatelor elevului în raport cu criteriile de performanţă anterior stabilite, în timp ce în cazul testelor normative, rezultatele elevului sînt evaluate în raport cu cele ale unui grup de referinţă.

Teste formative — Teste sumative

Scopul testelor formative este de a urmări periodic progresul şcolar şi, în consecinţă, de a oferi feed-back-ul necesar profesorului. Testele sumative sînt administrate la sfîrşitul unei perioade lungi de instruire — semestru, an şcolar, ciclu de învăţămînt — şi au drept scop notarea elevului.

Teste punctuale — Teste integrative

Testele punctuale conţin itemi care se referă la un aspect izolat al conţinutului supus cunoaşterii, în timp ce cele integrative sînt formate dintr-un număr mai mic de itemi, dar care — fiecare în parte — măsoară mai multe cunoştinţe, priceperi şi capacităţi.

Teste obiective — Teste subiective

Diferenţa dintre cele două tipuri de itemi constă în gradul de fidelitate a notării.


Teste iniţiale — Teste finale

În primul caz nivelul performanţelor este evaluat înaintea unui program de instruire, în timp ce în al doilea caz acest nivel este măsurat la încheierea programului de instruire.

Toate tipurile de teste au următoarele elemente comune:

1. Obiectiv.

2. Enunţ.

3. Item.

4. Barem de apreciere.

2. Tipuri de itemi. Folosirea lor în teste

În sens restrîns, itemii sînt elementele componente ale unui instrument de evaluare şi pot fi: simple întrebări, un enunţ urmat de o întrebare, exerciţii şi probleme, întrebări structurate, eseuri.

În sens larg, itemii conţin elementele enumerate mai sus plus tipul de răspuns aşteptat.

Din punctul de vedere al tipului de răspuns, itemii se împart în următoarele categorii şi subcategorii:

1. Itemi obiectivi — derivă din acurateţea — „obiectivitatea" — cu care aceştia sînt notaţi. Răspunsul corect al fiecărui item este unul singur, iar elevul trebuie să-i aleagă dintr-o listă de variante plauzibile şi paralele.

1.1. Itemi cu alegere duală — oferă posibilitatea elevilor să aleagă răspunsul corect din două alternative: adevărat — fals, da — nu, corect — incorect, fapt — opinie.

Acest tip de itemi poate fi folosit:

a) să testeze însuşirea unor cunoştinţe;

b) să determine dacă elevii pot utiliza o definiţie pentru a face diferte clasificări;

c) să determine dacă elevii pot aprecia corectitudinea unui fapt sau material prezentat;

d) să testeze capacitatea elevilor de a evalua un material;

e) să aplice principii pentru a judeca acurateţea unor relaţii cauză-efect.

1.2. Itemi cu alegere multiplă — reprezintă cel mai utilizat tip.

Itemii cu alegere multiplă sînt formaţi dintr-un enunţ numit premisă, urmat de un număr de opţiuni, din care elevul trebuie să aleagă răspunsul corect, numit cheie. Răspunsurile greşite se numesc distractori.

Cerinţe faţă de itemii cu alegere multiplă:

a) premisa trebuie să fie clară şi concisă;

b) premisa nu trebuie să conţină elemente care să sugereze răspunsul corect;

c) se va evita, pe cît e de posibil, utilizarea negaţiei în premisă;

d) opţiunile trebuie să fie plauzibile;

e) opţiunile trebuie să fie paralele;

f) printre opţiuni există un singur răspuns;

g) numărul de opţiuni să fie variabil;

h) nu se folosesc expresiile de tipul „Toate de mai sus.", „Nici unul de mai sus."

1.3. Itemi de tip pereche — solicită elevilor stabilirea unor corespondenţe între informaţiile distribuite în cele două coloane. Informaţiile din prima coloană se numesc premise, iar cele din cea de-a doua coloană reprezintă răspunsurile.

Recomandări privind constituirea itemilor de tip pereche:

a) numărul premiselor şi al răspunsurilor trebuie să fie inegal;

b) coloana din dreapta conţine mai multe elemente;


c) în ambele coloane, elementele sînt aşezate după o anumită regulă (ordine alfabetică, numerică, crescîndă, descrescîndă etc.);

d) listele de elemente trebuie să fie omogene.

În majoritatea cazurilor itemii de tip pereche sînt utilizaţi pentru testarea unor informaţii factuale, urmărindu-se simple asociaţii. Aceste asociaţii pot fi făcute între următoarele elemente:

oameni — realizări

date — nume şi evenimente

termeni — definiţii

reguli — exemple

simboluri — concepte

autori — opere

plante sau animale — clasificări

principii — exemplificări

părţi componente — utilizări.

2. Itemi semiobiectivi

Pun elevul în situaţia de a construi răspunsul şi nu de a-l alege dintr-o listă de opţiuni. Se împart în:

2.1. Itemi cu răspuns scurt:

elevilor li se dă o definiţie şi li se cere să scrie numele conceptului definit;

elevilor li se dă un concept şi li se cere să scrie o scurtă definiţie a acestuia;

elevilor li se dă un concept şi li se cere să enumere caracteristicile acestuia;

elevilor li se cere să adauge cuvîntul sau cuvintele care lipsesc dintr-o definiţie, regulă sau principiu;

elevilor li se dă un text şi li se cere să regăsească informaţii specifice, să corecteze punctuaţia sau să reordoneze diferite informaţii;

elevilor li se prezintă un text incomplet şi li se cere să scrie o propoziţie de introducere sau de concluzie;

elevilor li se prezintă un material vizual — diagrame, hărţi, grafice etc. — şi li se cere să completeze diferite părţi ale acestuia.

2.2. Întrebări structurate — sînt formate din mai multe subîntrebări (de tip obiectiv sau semiobiectiv) legate între ele printr-un element comun. Considerăm necesare următoarele cerinţe de proiectare a unei întrebări structurate:

Întrebarea trebuie să ceară răspunsuri simple la început şi să crească dificultatea acestora spre sfîrşit;

fiecare subîntrebare va fi autocontinuată şi nu va depinde de răspunsul corect la subîntrebarea precedentă;

subîntrebarea trebuie să fie în concordanţă cu materialele/ stimulii utilizării;

fiecare subîntrebare testează unul sau mai multe obiective;

un spaţiu liber va fi lăsat pe foaia pe care este scrisă întrebarea, corespunzător lungimii fiecărui răspuns.

3. Itemi cu răspuns deschis — testează obiective ale învăţării care vizează originalitate, creativitate şi caracterul personal al răspunsurilor elevului.

3.1. Itemi de tip rezolvare de probleme — reprezintă antrenarea elevilor cu scopul dezvoltării creativităţii, gîndirii divergente, imaginaţiei, capacităţii de a generaliza ş.a.m.d.

Obiective urmărite prin utilizarea rezolvării de probleme sînt:

1. înţelegerea problemei;


2. obţinerea informaţiei necesare rezolvării problemei;

3. formularea şi testarea ipotezelor;

4. descrierea metodelor de rezolvare a problemei;

5. elaborarea unui scurt raport despre rezultatele primite;

6. posibilitatea de generalizare şi transfer al tehnicilor de rezolvare.

Cerinţele de proiectare se pot clasifica în cerinţe generale şi, în funcţie de natura problemei, disciplinei de studiu şi obiectivelor urmărite, în cerinţe specifice.

Cerinţele generale pot fi:

1. situaţia de problemă să fie adecvată nivelului de vîrstă şi de pregătire a elevilor;

2. activitatea să se desfăşoare individual sau în grup, în dependenţă de natura şi conţinutul problemei;

3. activitatea să fie în concordanţă cu obiectivele şi conţinuturile disciplinei;

4. modul de evaluare să fie relevant;

5. utilizarea în cadrul activităţilor a unor resurse materiale simple şi puţin costisitoare.

Cerinţele specifice rezultă din natura problemei şi pot fi:

1. obţinerea rezultatelor pe căi clare şi verificabile;

2. utilizarea metodelor alternative de rezolvare;

3. prezentarea în raportul final a calculelor, diagramelor, graficelor care ajută la înţelegerea realizărilor sarcinilor.

3.2. Eseu structurat — evaluează următoarele capacităţi intelectuale:

1. capacitatea de a recunoaşte, organiza şi integra ideile;

2. capacitatea de exprimare personală, în scris;

3. capacitatea de a realiza interpretarea şi aplicarea datelor.

Prin această tehnică de evaluare, elevului i se cere să producă un răspuns liber.

3.3. Eseu nestructurat — elevului i se cere să dea un răspuns în conformitate cu un set de cerinţe.

Diferenţa dintre cele două tipuri de eseuri constă în gradul de direcţionare a sarcinii şi implicit în libertatea şi capacitatea elevului de a-şi organiza ideile.

Itemii de tip eseu sînt uşor de proiectat. Foarte dificil este de elaborat răspunsul aşteptat şi baremul de apreciere. Utilitatea itemilor de tip eseu este recomandată pentru evaluarea internă şi mai puţin pentru examene.

În urma aplicării acestor tehnici de testare s-a putut determina avantajele lor în obţinerea unor răspunsuri din partea elevilor în conformitate cu obiectivele testului.

Iată unele avantaje evidente:

— într-un timp scurt învăţătorul evaluează toţi elevii, ceea ce face posibilă monitorizarea situaţiei reale de a diagnostica lacunele în predare şi a prognoza căile de îmbunătăţire a procesului de predare-învăţare;

— itemii utilizaţi în tehnica răspunsului scurt sînt uşor de construit, iar răspunsul nu este selecţionat dintr-o listă de alternative şi trebuie să corespundă rezultatului de învăţare urmărit de proiectant;

— în cadrul tehnicii alegerii duale (perechilor) se abordează, într-un interval de timp redus, un volum mare de rezultate de învăţare în complexitate redusă şi medie;

— tehnica alegerii multiple facilitează asigurarea omogenităţii interne a fiecărui element de test datorită utilizării unei premise unice şi poate fi folosită pentru domenii în care elevii sînt solicitaţi să genereze discriminări complexe, aplicînd cunoştinţe sau capacităţi în funcţie de caracteristici situaţionale diverse;


— elevii pot cuprinde o gamă mai largă din conţinut;

— fiind nestandardizate în aplicare, impun elevilor o pregătire permanentă, pentru că elevul este pus în situaţii de conţinut (la o temă, capitol, fragment ş. a.);

— în clasele primare îi deprindem să lucreze rapid, fiind limitaţi în timp;

— fiind unice, încurajează iniţiativa, lucrul individual şi independent, iar în unele cazuri şi lucrul în echipe.

Modele de teste de evaluare în clasele primare

1. Limba română în clasele I şi a II-a
Itemii cu alegere duală
Clasa: I

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să recunoască în scris dacă afirmaţia este adevărată.

Obiective operaţionale:

O1 — să citească informaţia textului;

O2 — să stabilească legătura de sens dintre cuvinte şi propoziţii;

O3 — să distingă informaţia falsă de cea adevărată;

O4 — să schimbe informaţia falsă prin cea adevărată.

Enunţ: 1. Citeşte textul Furnicile. (Vezi Abecedar aplicativ de Dan Agrigoroae, Editura ADAN, Piatra-Neamţ, 1995, p. 12.)

2. Citeşte afirmaţiile ce urmează după text.

În cazul în care apreciezi că informaţia este adevărată, încercuieşte litera A. În cazul în care consideri că afirmaţia este falsă, încercuieşte litera F şi înlocuieşte cuvîntul pentru a face informaţia adevărată. Scrie acest cuvînt în spaţiul liber după litera F.

Timp de lucru: 25 de minute.

Cu siguranţă că vei reuşi.

Afirmaţii:

1. Ioana stă pe trunchi A F


2. Pe mîna ei se urcă o buburuză A F


3. Furnicile sînt harnice A F


4. Cărăruşa duce la un muşuroi A F


5. Două furnice cară un bob de grîu A F


Clasa: a II-a

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să recunoască în scris dacă afirmaţia este adevărată.

Obiective operaţionale:

O1 — să citească informaţia textului;

O2 — să stabilească legătura de sens dintre cuvinte şi propoziţii;

O3 — să distingă informaţia falsă de cea adevărată;

O4 — să schimbe informaţia falsă cu cea adevărată.

Instrucţiuni pentru elevi:

1. Citeşte textul Iarna argintie (Abecedar aplicativ de Dan Agrigoroae, p. 26.)


2. Citeşte afirmaţiile ce urmează după text şi în cazul în care apreciezi că afirmaţia este adevărată, încercuieşte litera A; în cazul în care consideri că afirmaţia este falsă, încercuieşte litera F; înlocuieşte cuvîntul sau expresia marcată pentru a face afirmaţia adevărată; scrie acest cuvînt în spaţiul liber după litera F.

Timp de lucru: 15 minute.

Mult succes!

Afirmaţii:

1. Cîteva păsări ridică aripioarele de căldură A F


2. Ploaia măşcată şi rece se înteţeşte A F


3. Nori cenuşii întunecă cerul A F


4. O mantie albă de nea acoperă cîmpia A F


5. Casele par nişte castele fermecate A F


6. Copiii fac un om de zăpadă A F


Itemi cu alegere multiplă
Clasa: I

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să aplice cunoştinţe, deprinderi şi priceperi acumulate.

Obiective operaţionale:

O1 — să identifice ortografierea corectă;

O2 — să stabilească legătura semantică între cuvinte;

O3 — să distingă grupurile de litere;

O4 — să diferenţieze informaţia redată prin punctuaţie.

Instrucţiuni pentru elevi: citeşte cu atenţie fiecare item; încercuieşte litera corespunzătoare variantei pe care o consideri corectă.

Timp de lucru: 20 de minute.

Mult succes!

1. Rostirea corectă este:

a) smulge, autobuz, intră;

b) zmulge, autobus, întră.

2. Forma corectă este:

a) cartea a lui bunelul;

b) cartea bunelului.

3. Cuvintele evidenţiate sînt:

a) cu acelaşi sens.

b) cu mai multe sensuri.

Ochii Anei jucau în lacrimi pentru că nu-i reuşeau ochii la croşetare.

4. Precizaţi seriile corecte:

a) chiamă, earbă, floaria;

b) cheamă, iarbă, floarea.

5. Observaţi punctuaţia şi arătaţi care este forma corectă:

a) De ce se îngălbenesc frunzele.

b) De ce se îngălbenesc frunzele!

c) De ce se îngălbenesc frunzele?

6. În propoziţia „Vapoare plutesc pe mare" cuvîntul evidenţiat arată:


a) o însuşire a unui obiect;

b) un obiect.

Clasa: a II-a

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să aplice cunoştinţe, deprinderi şi priceperi acumulate.

Obiective operaţionale:

O1 — să diferenţieze părţile de vorbire;

O2 — să stabilească legătura semantică dintre cuvinte;

O3 — să identifice accentuarea corectă;

O4 — să stabilească structura cuvîntului;

O5 — să recunoască numărul obiectelor.

Instrucţiuni pentru elev: citeşte cu atenţie fiecare item; încercuieşte litera corespunzătoare variantei pe care o consideri corectă.

Timp de lucru: 15 minute.

Mult succes!

1. În propoziţia „Frumuseţea codrului mă încîntă" cuvîntul evidenţiat arată:

a) denumirea unei însuşiri;

b) denumirea unui obiect.

2. Forma corectă este:

a) tatei, mamei, Nelei, Vasilicăi;

b) lui tata, lui mama, lui Neli, lui Vasilică;

c) tatei, mamei, lui Neli, lui Vasilică.

3. Încercuieşte varianta accentuată corect:

a) tráctor, télevizor, excavátor;

b) tractór, televizór, excavatór;

4. În care din următoarele serii de cuvinte poţi determina rădăcina:

a) înnopta, înnoda, înfăţişa;

b) învăţa, înota, înainte.

5. Determinaţi în care din următoarele serii de cuvinte sînt denumite mai multe obiecte:

a) foarfece, ochelari, pantaloni;

b) flori, cărţi, ţări.

Itemi de tip pereche
Clasa: I

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să identifice dintr-o listă de opere din partea a doua a manualului Luminiţe cel puţin trei titluri reprezentative pentru modulele studiate.

Enunţ: În coloana A aveţi notate cîteva denumiri ale modulelor studiate. Înscrieţi în spaţiul din stînga numerelor din coloana A, litera din coloana care corespunde titlului uneia din creaţiile reprezentative modulului dat.

Timp de lucru: 10 minute.

Mult succes!

A B

1. Bucurie a. Morarul (folclor)


2. Bunătate b. Scrisoarea bunicii de I. Vatamanu

3. Răbdare c. Vulpea şi ţapul (folclor)

d. Stejarul de A. Martinovici

e. Miroase a busuioc de D. Matcovschi

Clasa: a II-a

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să identifice dintr-o listă de exemple de realizări, cel puţin cinci care corespund unei profesii.

Instrucţiuni pentru elevi: În coloana A ai notate cîteva denumiri de profesii. Înscrie în spaţiul din stînga numerelor de ordine din coloana A, litera din coloana B care arată realizarea corespunzătoare profesiei.

Timp de lucru: 10 minute.

Mult succes!

A B

1. Inginerul a. Vindecă oamenii

2. Aviatorul b. Construieşte case

3. Medicul c. Conduce avionul

4. Agronomul d. Proiectează

5. Mecanicul e. Repară automobilul

f. Creşte roada

g. Învaţă copii

Item cu răspuns scurt
Clasa: I

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să delimiteze propoziţiile unui text şi să corecteze punctuaţia.

Instrucţiuni pentru elevi: Citeşte textul şi delimitează propoziţiile, separîndu-le una de alta prin punct şi majusculă.

Timp de lucru: 15 minute.

Cu siguranţă — vei isprăvi!

Micuţa barza Zina a învăţat în această vară să scrie dar nu foarte bine la plecare spre ţările calde, a lăsat o scrisoare prietenei sale Ioana, pe a cărei case a fost cuibul ei se grăbea să plece cu stolul şi de aceea nu a mai avut timp să o corecteze.

Clasa: a II-a

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capavil să adauge cuvîntul care lipseşte într-o definiţie.

Timp de lucru: 20 de minute.

Mult succes!

Instrucţiuni pentru elevi: Citeşte definiţia şi adaugă cuvîntul cerut.

1. Orice text are un...

2. Fiecare fragment al unui text este marcat de un mic spaţiu numit...


3. Dintr-un text se pot desprinde mai multe...

4. Pentru a marca trecerea de la un vorbitor la altul, se foloseşte...

5. Într-un dialog, cuvintele celui care vorbeşte sînt anunţate prin...

6. Unele texte sînt scrise în...

7. Fiecare... este scris pe un rînd separat, care începe, de obicei, cu litera...

Itemi — Întrebări structurate
Clasa: I

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să determine vocalele, consoanele şi silabele unei serii de cuvinte şi să formuleze concluzii în baza datelor obţinute.

Instrucţiuni pentru elevi: citeşte cuvintele şi îndeplineşte însărcinările.

Timp de lucru: 25 minute.

Mult succes!

Cuvintele: măr, casă, mîndrie, bătălie.

Răspunde la întrebări şi îndeplineşte însărcinările:

1. Din ce sînt alcătuite cuvintele?

2. Împarte cuvintele în silabe.

3. Din ce este alcătuită silaba?

4. Cuvintele date au acelaşi număr de silabe?

5. Cîte silabe are primul cuvînt? De ce?

6. Cîte silabe are al doilea cuvînt? De ce?

7. Cîte silabe are al treilea cuvînt? De ce?

8. Cîte silabe are al patrulea cuvînt? De ce?

Eseu structurat
Clasa: I

Obiectiv: Elevul va fi capabil să interpreteze faptele organizînd şi integrînd ideile.

Obiective operaţionale:

O1 — să citească informaţia textuală;

O2 — să analizeze structura textului;

O3 — să analizeze conţinutul de idei;

O4 — să stabilească informaţia lipsă;

O5 — să formuleze sfîrşitul textului.

Timp de lucru: 20 de minute.

Instrucţiuni pentru elevi:

1. Citeşte textul:

Vine Bobocel de la şcoală, plin de cerneală şi fericit de nici nu mai vede pe unde calcă. Mamă-sa îl opreşte în mijlocul casei şi se uită la dînsul lung. Nu cumva i-au schimbat băiatul acolo, la şcoală? Pare că nu i l-au schimbat.

— Cum a fost azi?

— Ehei, stai mata să-ţi spun. Era cît pe ce să întîrzii ...

2. Prezintă într-un mic eseu (4-5 propoziţii): Despre ce i-a povestit Bobocel mamei?


Clasa: a II-a

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să interpreteze autoaprecierea personală.

Obiective operaţionale:

O1 — să citească informaţia textuală;

O2 — să analizeze conţinutul de idei;

O3 — să creeze un răspuns la întrebarea dată.

Instrucţiuni pentru elevi:

1. Citeşte textul:

Anotimpul primăvara este înfrumuseţat nu numai de învierea naturii, de trilul dulce al păsărilor, ci şi de sărbătoarea mamei. Această zi deosebită ne îndeamnă să iubim, să preţuim şi să ajutăm mamele, bunicile, surorile.

2. Motivează într-un scurt eseu afirmaţia de mai jos:

Eşti tu o bucurie pentru ele?

Eseu nestructurat
Clasa: I

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să prezinte şi să interpreteze coerent o imagine care este o urmare a unei cauze.

Obiective operaţionale:

O1 — să stabilească relaţia cauză-efect;

O2 — să ordoneze ideile;

O3 — să scrie corect din punct de vedere gramatical.

Instrucţiune pentru elev: Creează o povestire care să descrie „Ce s-ar întîmpla dacă ar seca izvoarele?"

Clasa: a II-a

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să prezinte şi să interpreteze coerent o imagine care este urmarea unei cauze.

Obiective operaţionale:

O1 — să stabilească relaţia cauză-efect;

O2 — să ordoneze ideile;

O3 — să scrie corect din punct de vedere gramatical.

Instrucţiune pentru elev: Creează o povestire care să descrie: „Ce s-ar întîmpla dacă ar dispărea pădurea?"

Teste sumative
Clasa: I

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să aplice cunoştinţe, priceperi şi deprinderi acumulate pe parcursul anului de studii.

Obiective operaţionale:

O1 — să alcătuiască propoziţii respectînd legătura de sens dintre cuvinte;

O2 — să găsească cuvinte cu acelaşi înţeles;


O3 — să identifice ortografierea corectă;

O4 — să stabilească ordinea alfabetică a literelor.

Timp de lucru: 45 minute.

Mult succes!

Exerciţiul I

Alcătuieşte propoziţii potrivind cuvintele din cele două coloniţe după modelul dat.

Fecioraşule, fii cuminte.

Olguţa, tu să fii cuminte.

Tudorel sîntem cuminţi.

Copii, este cuminte.

Noi fiţi cuminţi.

Exerciţiul II

Alege cuvîntul potrivit şi continuă comparaţia

Curajos ca


Şiret ca


Blînd ca


Bun ca


Exerciţiul III

Scrie dacă e adevărat sau fals:

m-am spălat A F

mam înţepat A F

m-ai ajutat A F

luna mai A F

mai obijduit A F

Exerciţiul IV

Din cuvintele din coloana B alege cuvinte cu acelaşi înţeles pentru cuvintele din coloana A:

Coloana A Coloana B

povaţă sfat

linişte

îndemn

pace tăcere

îndrumare

acord


Exerciţiul V

Scrie în ordine alfabetică cuvintele:

iepure, flacără, croitor, ram, tractor, sfat, albină, grijă, pod.

Exerciţiul VI

Continuă povestirea (5-6 propoziţii): „Ionel stă pe malul iazului. Aruncă undiţa în apă şi..."

Barem de corectare
Exerciţiul I

Fecioraşule, fii cuminte.

Olguţa, tu să fii cuminte.

Tudorel sîntem cuminţi.

Copii, este cuminte.

Noi fiţi cuminţi.

Exerciţiul II

Curajos ca Făt-Frumos.

Şiret ca vulpea.

Blînd ca mielul.

Bun ca mama.

Exerciţiul III

m-am spălat A F

mam înţepat A F

m-ai ajutat A F

luna mai A F

mai obijduit A F

Exerciţiul IV

Coloana A Coloana B

povaţă sfat

linişte

îndemn

pace tăcere

îndrumare

acord




Exerciţiul V

Albină, croitor, flacără, grijă, iepure, pod, ram, sfat, tractor.

Exerciţiul VI

Continuă povestirea adăugînd 5-6 propoziţii.

Clasa: a II-a

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să aplice cunoştinţe, priceperi şi deprinderi acumulate pe parcursul anului de studii.

Obiective operaţionale:

O1 — să recunoască proverbele învăţate;

O2 — să determine părţile de vorbire;

O3 — să stabilească relaţia însuşire-obiect;

O4 — să identifice ortografierea corectă;

O5 — să creeze o povestire integrată.

Timp de lucru: 45 de minute.

Sigur vei isprăvi!

Exerciţiul I

Completează următoarele proverbe:

a) Omul... de pîine nu duce dor.

b) Paza... trece primejdia...

c) Omul... e ca pomul...

d) Mîţa... zgîrîie...

e) După faptă şi...

Exerciţiul II

Înseamnă prin cerculeţ răspunsul corect.

Cuvintele citeşte substantive

strînge sînt adjective

doarme verbe

Cuvintele nemărginit substantive

admirabilă sînt adjective

simpatic verbe

Cuvintele scriitor substantive

calorifer sînt adjective

fîntînă verbe


Exerciţiul III

Stabileşte legătura între substantivele din coloana A şi adjectivele din coloana B prin săgeţi.

Coloana A Coloana B

căprioară limpede

pădure strălucitor

lac deasă

soare sprintenă

nor depărtată

bloc înalt

munte verde

brad înzăpezit

stea cenuşiu

Exerciţiul IV

Aşază litera potrivită A(adevărat) sau F(fals) în dreptul fiecărui cuvînt.

minge —

citate —

miere —

iarnă —

ziua —

chibrit —

îmbobocit —

înnegrit —

Exerciţiul V

Continuă povestirea:

E o zi frumoasă. Mama tricotează, iar tata citeşte ziarul. Răducul nu ştie ce să facă.

De odată, îi vine un gînd la cutia de chibrituri şi aprinde o hîrtie. Flacăra mică şi roşcată îl încîntă.

Barem de corectare şi punctaj

a) Omul muncitor de pîine nu duce dor.

b) Paza bună trece primejdia rea.

c) Omul muncitor e ca pomul roditor.

d) Mîţa blîndă zgîrie rău.

e) După faptă şi răsplată.

Punctaj — 2 puncte


Exerciţiul II

Cuvintele citeşte substantive

strînge sînt adjective

doarme verbe

Cuvintele nemărginit substantive

admirabilă sînt adjective

simpatic verbe

Cuvintele scriitor substantive

calorifer sînt adjective

fîntînă verbe

Punctaj — 2 puncte.

Exerciţiul III

Coloana A Coloana B

căprioară limpede

pădure strălucitor

lac deasă

soare sprintenă

nor depărtată

bloc înalt

munte verde

brad înzăpezit

stea cenuşiu

Punctaj — 2 puncte.

Exerciţiul IV

minghe — F

citate — F

miere — F

iarnă — A

zioa — F

chibrit — A

înbobocit — F

innegrit — A

Punctaj — 1 punct.

Exerciţiul V

Povestirea să conţină 5-6 propoziţii.



Punctaj — 3 puncte.

Punctaj total — 10 puncte.

2. Matematică în clasele I şi a II-a
Item obiectiv cu alegere duală
Clasa: I

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să determine dacă o definiţie, o regulă sau un principiu sînt formulate corect.

Obiective operaţionale:

O1 — să recunoască operaţia matematică;

O2 — să compare rezultatele;

O3 — să stabilească veridicitatea rezultatelor;

Timp de lucru: 30 de minute.

Mult succes!

Exemple:

1. Determină dacă e adevărat sau fals

23 + 16 = 39 A F

45 - 15 = 20 A F

45 + 16 = 65 A F

2. Înlocuieşte cu unul din semnele + sau - astfel ca relaţiile să fie adevărate

47 17 30 = 0

58 23 5 = 40

3. Verifică veridicitatea expresiei:

55 - 5 > 56 + 4 Da Nu

84 + 15 < 15 + 84 Da Nu

Clasa: a II-a

Obiectiv: Elevul va fi capabil să analizeze condiţia problemei şi să determine rezolvarea corectă.

Instrucţiuni pentru elev: Rezolvă problema şi îndeplineşte însărcinările.

Timp de lucru: 10 minute.

Mult succes!

Problemă:

Dana are 220 lei. Irina are de 3 ori mai mult. Cîţi lei are Irina?





Pentru fiecare din întrebările următoare încercuieşte răspunsul corect:

a. Îi ajung Danei banii pentru a cumpăra o jucărie care costă 700 lei?

da nu

b. Dar Irinei?

Da nu

c. Au cele două fete împreună suficienţi bani pentru a cumpăra jucăria care costă 700 lei?


da nu

Item obiectiv cu alegere multiplă
Clasa: I

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să aleagă răspunsul corect din opţiunile propuse.

Obiective operaţionale:

O1 — să efectueze operaţiile matematice;

O2 — să utilizeze algoritmul rezolvării unei ecuaţii;

O3 — să aleagă unităţile de măsură adecvate.

Timp de lucru: 20 de minute.

Mult succes!

Exemple:

1. Încercuieşte răspunsul corect:

36 + 42 = 88, 78, 62

3 + 53 = 46, 38, 56

65 - 14 = 51, 41, 79

17 - 4 = 13, 19, 21

2. Încercuieşte litera ce reprezintă valoarea corectă a lui X. Scrie toate calculele pe care le-ai efectuat:

X - 42 = 36 a) X = 6

b) X = 78

c) X = 80

3. Alege dintre unităţile de măsură date pe cel adecvat măsurării. Desenează o săgeată de la fiecare exemplu:

lungimea terenului sportiv a) km

lăţimea băncii b) cm

înălţimea unei ciuperci c) dm

drumului de acasă pînă la şcoală d) m

Clasa: a II-a

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să aleagă răspunsul corect dintr-o serie de opţiuni.


Obiective operaţionale:

O1 — să recunoască figura geometrică;

O2 — să rezolve problema.

Timp de lucru: 15 minute.

Mult succes!

Exemple:

1. Încercuieşte răspunsul corect.

Figura dată este: a) poligon; b) triunghi; c) cerc; d) dreptunghi.

2. Citeşte problema şi alege rezolvarea corectă.

Cătălin are 3 jucării, iar Lenuţa are de trei ori mai multe.

Cîte jucării are Lenuţa?

Rezolvare:

a) 3+3=6 jucării;

b) 3:3=1 jucărie;

c) 3x3=9 jucării.

Item de tip pereche
Clasa: I

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să identifice dintr-un şir de răspunsuri cele potrivite pentru premisele date.

Obiective operaţionale:

O1 — să cerceteze datele tabelei;

O2 — să aleagă numărul corespunzător;

O3 — să determine posibilitatea efectuării unei acţiuni sau operaţii logice;

O4 — să stabilească corespondenţa între număr şi mulţime;

Timp de lucru: 30 de minute.

Mult succes!

Exemple:

1. Priveşte tabelul. Îndeplineşte însărcinările.

*5 *9 *12 *15 *16 *19

Dan

Ana

Irina

Mihai

Alina

Radu

În coloana A sînt prezentate numele copiilor. Desenează o săgeată spre numărul din coloana B care reprezintă numărul de obiecte al fiecărui copil.

A B

Dan 19









Ana 5

Irina 16

Mihai 12

Alina 15

Radu 9

2. Desenează o săgeată de la fiecare propoziţie la cartonaşul care arată şansa ei de a se realiza.

Pot să citesc o carte într-o săptămînă? imposibil

Pot să alerg mai repede decît un cal? posibil

Mîine voi zbura pe Lună. puţin probabil

După joi urmează vineri. sigur

3. Găseşte răspunsul expresiei. Trasează o săgeată între expresie şi răspuns:

6 3+1

7 1+4

4 3+0

9 4+4

3 4+2

5 5+4

8 2+2

Clasa: a II-a

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să stabilească corespondenţe între premise şi răspunsuri.

Obiective operaţionale:

O1 — să opereze cu noţiunea „cu atît mai mult";

O2 — să efectueze operaţiile de înmulţire;

O3 — să recunoască componentele operaţiilor matematice.

Timp de lucru: 20 minute.

Mult succes!

Exemple:

1. Desenează o săgeată de la fiecare număr din prima coloană către numărul din a doua coloană cu 14 mai mare:

8 51

52 139

37 22

125 343

329 66

2. Desenează o săgeată de la fiecare produs, la poziţia corespunzătoare pe axa numerică:


8x7 7x9 5x9 7x7 8x6 8x8 10x6


45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64

3. Trasează o săgeată de la fiecare număr la denumirea corespunzătoare:

63:9 25:5 8x7

suma cîtul diferenţa produsul

7+5 115-85 97+100

Item semiobiectiv cu răspuns scurt
Clasa: I

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să construiască un răspuns scurt şi corect.

Obiective operaţionale:

O1 — să efectueze calculele;

O2 — să recunoască unităţile de măsură a timpului;

O3 — să recunoască figurile geometrice;

O4 — să aleagă operaţia matematică;

O5 — să completeze şirul numeric respectînd regula.

Timp de lucru: 30 de minute.

Mult succes!

Exemple:

1. Citeşte cu atenţie. Scrie cuvîntul care prezintă răspunsul corect:

primul număr al scăderii se numeşte...

rezultatul scăderii se numeşte...

primul şi al doilea număr al adunării se numesc...

dacă măresc un număr cu cîteva unităţi fac operaţia...

2. Calculează şi scrie rezultatul:

Suma numerelor 36 şi 20 este ...

Diferenţa numerelor 45 şi 3 este ...

3. Transformă unitatea de măsură:

O oră are minute.

Un sfert de oră are minute.

O jumătate de oră are minute.

4. Recunoaşte figura.

o figură cu trei laturi se numeşte...

o figură cu patru laturi se numeşte...

o linie frîntă închisă se numeşte...

5. Ce operaţie se va efectua dacă:

ä


vrem să urcăm pe şirul numeric?

vrem să reunim elementele a două mulţimi?

6. Completează fiecare şir respectînd regula de formare.

3, 9, 12,..,..,21.

45, 50, 55,..,..,70.

Clasa: a II-a

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să construiască un răspuns scurt şi corect.

Obiective operaţionale:

O1 — să determine operaţia;

O2 — să stabilească relaţia;

O3 — să recunoască numerele naturale.

Timp de lucru: 20 de minute.

Mult succes!

Exemple:

1. Determinaţi:

Proba adunării se face prin...

Proba scăderii se face prin...

Proba înmulţirii se face prin...

2. Recunoaşteţi:

Care este cel mai mare număr de o cifră?

Care este cel mai mic număr de o cifră?

Care este cel mai mare număr de două cifre?

Care este cel mai mic număr de două cifre?

Care este cel mai mare număr de trei cifre?

Care este cel mai mic număr de trei cifre?

3. Ce operaţie se va efectua?

Pentru a mări un număr de cîteva ori efectuăm...

Pentru a micşora un număr de cîteva ori facem...

Pentru a mări un număr cu cîteva unităţi facem...

Pentru a micşora un număr cu cîteva unităţi facem...

Item cu întrebări structurate
Clasa: I

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să opereze cu unităţi de măsură şi multiplii lor.

Obiective operaţionale:

O1 — să recunoască zilele săptămînii;

O2 — să stabilească succesiunea lor.

Timp de lucru: 10 minute.

Mult succes!

Enunţ:

1. Scrie zilele săptămînii în ordinea succesiunii lor, începînd cu joi.




2. Dacă azi este marţi atunci:

mîine va fi

ieri a fost

alaltăieri a fost

poimîine va fi

3. Dacă luni este prima zi a săptămînii, atunci:

joi este a zi

miercuri este a zi

vineri este a zi

duminică este a zi

4. Înconjoară răspunsul corect:

a) ce zi este înainte de vineri?

Miercuri Joi Sîmbătă

b) ce urmează după marţi?

Luni Duminică Miercuri

Clasa: a II-a

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să opereze cu noţiunile de lună, an, anotimp.

Obiective operaţionale:

O1 — să recunoască lunile anului;

O2 — să stabilească succesiunea lunilor anului;

O3 — să determine numărul de zile ale lunii după calendar.

Timp de lucru: 20 de minute.

Mult succes!

Enunţ:

1. Scrie lunile anului în ordine, începînd cu luna august:



2. Dacă sîntem în luna iunie, luna care urmează este


După luna februarie urmează luna


3. Înaintea lunii noiembrie este luna


Înaintea lunii aprilie este luna



4. Luna octombrie este a lună a anului.

Luna iulie este a lună a anului.

5. Cîte zile au lunile următoare? Înconjoară răspunsul corect.

martie 28, 30, 31.

mai 28, 30, 31.

februarie 28, 29, 30.

decembrie 29, 30, 31.

Teste sumative
Clasa: I

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să aplice cunoştinţe, priceperi şi deprinderi acumulate pe parcursul anului de studii.

Obiective operaţionale:

O1 — să opereze cu semnele matematice;

O2 — să efectueze operaţii matematice;

O3 — să aleagă unităţile de măsură;

O4 — să rezolve problema.

Timp de lucru: 45 de minute.

Mult succes!

Exerciţiul nr. 1

Alege răspunsul corect:

14 + 35 = 49, 39, 38. 20 - 14 = 16, 6, 34.

52 - 11 = 63, 51, 41. 20 - 6 = 4, 14, 26.

4 + 16 = 12, 20, 18. 10 + 40 = 30, 50, 60.

Exerciţiul nr. 2

Alege unitatea de măsură corespunzătoare:

Înălţimea bradului cm

Lungimea creionului m

Strada oraşului dm

Lăţimea mesei km

Exerciţiul nr. 3

Trasează o săgeată de la expresie la rezultat:


14 50+43

30 96-30

93 36-22

66 28+2

25 75-50

Exerciţiul nr. 4

Răspunde scurt:

Greutatea omului se măsoară în

Cel mai mare număr de două cifre este

Descăzutul necunoscut se află prin

Termenul necunoscut se află prin

Problemă

Într-un autobuz erau 75 pasageri. Au coborît 25 pasageri şi s-au urcat 11 pasageri. Cîţi pasageri sînt acum în autobuz?

Rezolvare:



Răspuns:



Barem de corectare
Exerciţiul nr. 1

14 + 35 = 49, 39 , 38. 20 - 14 = 16, 6 , 34.

52 - 11 = 63, 51, 41 . 20 - 6 = 4, 14 , 26.

4 + 16 = 12, 20 , 18. 10 + 40 = 30, 50 , 60.

Exerciţiul nr. 2

Înălţimea bradului cm

Lungimea creionului m

Strada oraşului dm

Lăţimea mesei km

Exerciţiul nr. 3

14 50+43

30 96-30

93 36-22

66 28+2

25 75-50



Exerciţiul nr. 4

Greutatea omului se măsoară în kg

Cel mai mare număr de două cifre este 99

Descăzutul necunoscut se află prin +

Termenul necunoscut se află prin _

Problemă

Într-un autobuz erau 75 pasageri. Au coborît 25 pasageri şi s-au urcat 11 pasageri. Cîţi pasageri sunt acum în autobuz?

Rezolvare: 75 - 25 + 11 = 61 pasageri

Răspuns: 61 pasageri

Clasa: a II-a

Obiectiv de referinţă: Elevul va fi capabil să aplice cunoştinţe, priceperi şi deprinderi acumulate pe parcursul anului de studii.

Obiective operaţionale:

O1 — să găsească căile posibile de grupare a numerelor;

O2 — să determine structura problemei;

O3 — să recunoască figuri geometrice;

O4 — să scrie cuvîntul care lipseşte în definiţie;

O5 — să rezolve problema.

Timp de lucru: 45 de minute.

Mult succes!

Enunţul nr. 1

Problemă:

Într-o sală sînt 36 elevi. Cîte grupe egale ca număr se pot forma, astfel încît să nu rămînă elevi necuprinşi în grupe?

Se pot forma: (alege răspunsurile adevărate)

1 grupă din 36 elevi A F

2 grupe din 18 elevi A F

3 grupe din 12 elevi A F

4 grupe din 9 elevi A F

5 grupe din 7 elevi A F

6 grupe din 7 elevi A F

6 grupe din 6 elevi A F

8 grupe din 4 elevi A F

9 grupe din 4 elevi A F

10 grupe din 4 elevi A F

11 grupe din 3 elevi A F

12 grupe din 3 elevi A F

18 grupe din 2 elevi A F

7 grupe din 7 elevi A F


Enunţul nr. 2

Problemă: (rezolvă problema şi determină structura ei, trăgînd săgeţile la enunţul din coloana A spre cel din coloana B).

Pentru dejun s-au pregătit 9 tartine cu caşcaval şi 5 tartine cu unt. Cîte tartine s-au pregătit pentru dejun?

Coloana A Coloana B

Pentru dejun s-au pregătit 9 tartine Întrebarea

cu caşcaval şi 5 tartine cu unt

Cîte tartine s-au pregătit Soluţia

pentru dejun?

9+5=14 tartine Condiţia

14 tartine Expresia

tartine tartine Răspuns

cu caşcaval cu unt

9 5

9+5 Schiţa problemei

Enunţul nr. 3

Este prezentat un set de figuri geometrice.

a) coloraţi pătratul

b) coloraţi cercul

Enunţul nr. 4

Descăzutul este 470, iar scăzătorul 50, diferenţa este


Primul termen este 610, al doilea — 80, suma va fi


Produsul numerelor 6 şi 9 este


Cîtul numerelor 81 şi 9 este





Enunţul nr. 5

Rezolvă problema:

4 ceşcuţe costă 16 lei, 5 linguriţţe costă 10 lei. S-au cumpărat 6 ceşcuţe şi 6 linguriţe. Cîţi lei costă cumpărătura?

Rezolvare:





Răspuns:



Barem de corectare şi apreciere
Enunţul nr. 1

1 grupă din 36 elevi A F

2 grupe din 18 elevi A F

3 grupe din 12 elevi A F

4 grupe din 9 elevi A F

5 grupe din 7 elevi A F

6 grupe din 7 elevi A F

6 grupe din 6 elevi A F

8 grupe din 4 elevi A F

9 grupe din 4 elevi A F

10 grupe din 4 elevi A F

11 grupe din 3 elevi A F

12 grupe din 3 elevi A F

18 grupe din 2 elevi A F

7 grupe din 7 elevi A F

Punctaj: 2 puncte.

Enunţul nr. 2

Coloana A Coloana B

Pentru dejun s-au pregătit 9 tartine Întrebarea

cu caşcaval şi 5 tartine cu unt

Cîte tartine s-au pregătit Soluţia

pentru dejun?

9+5=14 tartine Condiţia


14 tartine Expresia

tartine tartine Răspuns

cu caşcaval cu unt

9 5

9+5 Schiţa problemei

Punctaj: 2 puncte.

Enunţul nr. 3

Este prezentat un set de figuri geometrice.

a) coloraţi pătratul

b) coloraţi cercul

Punctaj: 1 punct.

Enunţul nr. 4

Descăzutul este 470, iar scăzătorul 50, diferenţa este 420.

Primul termen este 610, al doilea — 80, suma va fi 690.

Produsul numerelor 6 şi 9 este 54

Cîtul numerelor 81 şi 9 este 9.

Punctaj: 2 puncte.

Enunţul nr. 5

Rezolvare:

16:4=4 lei.

10:5=2 lei

4x6=24 lei

2x6=12 lei

24+12=36 lei.

Răspuns: 36 lei.

Punctaj: 3 puncte.

Punctaj total: 10 puncte.




Bibliografie

1. Gantea, G. Ciubară, V. Goraş, A. Crişan, Ghidul învăţătorului. Limba română. Clasele I şi II, Editura Cartier, Chişinău, 1996.

2. G. Apostol-Ciubară, V. Plîngău, S. Musteaţă, Matematica, Editura Lumina, Chişinău, 1996.

3. Ioan Nicola, Tratat de pedagogie şcolară, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1996.

4. Ioan Bontaş, Pedagogie, Editura ALL, Bucureşti, 1996.

5. Constantin Cucoş, Pedagogie, Editura POLIROM, Iaşi, 1996.

6. Sorin Cristea, Pedagogia generală. Managementul educaţiei, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1996.

7. Grup de autori, Metodica predării matematicii în clasele primare, Editura Lumina, Chişinău, 1994.

8. Adrian Stoica, Simion Mustează, Evaluarea rezultatelor şcolare.Ghid metodologic, Chişinău, 1997.

9. Mihaela Singer, Ileana Ioniţă, Elena Mancu, Secretul numerelor, Editura Sigma, Bucureşti, 1996.

10. Dan Agrigoroae, Abecedar aplicativ, Editura ADAN, Piatra-Neamţ, 1996.