LIMBA ROMÂNÃ

Atributul, clASA a VII-a

Livia State, profesoară,
grad didactic doi,
Liceul Teoretic „M. Eminescu", Chişinău

Lecţia 1

Subiectul: Atributul pronominal.

Obiectiv fundamental: Predarea şi însuşirea cunoştinţelor noi.

Obiective operaţionale: Elevii vor fi capabili:

1. cognitiv-formative:

— să expună verbal şi în scheme sumarul temei;

— să recunoască şi să distingă atributele substantivale, adjectivale, pronominale;

— să încadreze diferite tipuri de pronume cu funcţie de atribut în propoziţii;

2. atitudinale:

— să exprime atitudini corespunzătoare conţinutului lecturii;

— să-şi dirijeze ritmul de muncă intelectuală;

— să dea dovadă de insistenţă în căutarea soluţiilor şi a argumentelor pro.

Metode, procedee:

activitate în echipe, modelare, descoperire, exerciţii gramaticale, lucru cu manualul.

Modalităţi de interogare: în echipe, individuală.

Tipul lecţiei: de predare-învăţare, de sistematizare.



Scenariul didactic

Evenimente instrucţionale

Activitatea elevilor şi a profesorului


Captarea atenţiei

La tablă e scris enunţul: Munca bună mult adună.

Elevilor li se propune:

— să stabilească genul şi specia enunţului propus;

— să analizeze morfologic cuvîntul mult;

— să formeze familia lexicală a acestui cuvînt;

— să numească sinonime şi antonime ale cuvîntului adună;

— să aducă exemple de proverbe despre muncă.

Profesorul:

— La ce întrebare răspunde cuvîntul evidenţiat?

— La ce parte de vorbire se referă acest cuvînt?

Elevii:

— Deduc definiţia atributului: Atributul este partea de propoziţie care determină un substantiv şi răspunde la una din întrebările: care? ce fel de? (al, a, ai, ale) cui? cîţi? cîte?

Notă: În continuare se vor folosi abrevierile P — profesor, E — elevi.

P. — Aduceţi exemple de propoziţii ce conţin atribute.

Elevilor li se propune să selecteze din fraza dată atributele şi să stabilească tipul lor conform algoritmului nr. 1.

O luntre aurită veghea pe undele limpezi ale lacului lîngă poartă: şi-n aerul cel curat al serii tremurau din palat cîntece mîndre şi senine. (M. Eminescu)

Algoritmul nr. 1

1. Amintiţi-vă caracteristicile atributului studiate în cl. a VI-a (revedeţi conspectul, fişele de reper, consultaţi-vă membrii echipei).

2. Citiţi atent conţinutul exerciţiului.

3. Formulaţi întrebări pentru a selecta atributele.

4. Stabiliţi partea de vorbire prin care sînt exprimate atributele.

5. Formulaţi argumente pentru a vă susţine opinia.

Rezolvare:

aurită — atribut adjectival,

limpezi — atribut adjectival,

ale lacului — atribut substantival,

curat — atribut adjectival,

al serii — atribut substantival,

mîndre şi senine — atribute adjectivale.

P. — Subliniaţi atributele din exemplele ce urmează:

1. Unul de aici şi altul de acolo au plecat spre sat.

2. Erau mulţi cai, dar numai trei de rasă.

P. — Ce părţi de vorbire determină? Formulaţi concluzia.

E. — Atributul poate determina şi un substitut al substantivului (pronume, numeral).

Actualizarea cunoştinţelor din cl. V-VI.

Notă. Elevilor li s-a propus anterior să repete tema „Atributul"

Evaluare predictivă individuală

Activitate de învăţare dirijată de profesor


Evenimente instrucţionale

Activitatea elevilor şi a profesorului


Activitate de învăţare în echipe folosind scheme de reper

P: (Pentru actualizare). Numiţi tipurile atributelor studiate în cl. a VI-a şi daţi caracteristicile lor.

E: Lucrează conform algoritmului nr. 2.

Algoritmul nr. 2

1. Sînt formate 6 echipe eterogene a cîte 4-5 elevi.

2. Fiecare echipă primeşte schema de reper a recapitulării atributului elaborată în cl. a VI-a (vezi manualul de limba română, cl. a VI-a, p. 285, 287).

3. Conform timpului-limită indicat în fişă, echipele se pregătesc pentru răspuns (5') şi îşi notează în caiete concluziile, soluţiile găsite.

4. Elevii comentează schemele propuse.

5. Membrii primelor 3 echipe prezintă răspunsurile, ceilalţi urmăresc corectitudinea expunerii lor, raportînd răspunsurile la schemele-model.

6. Echipele se schimbă cu rolurile.

7. Urmează evaluarea şi autoevaluarea.

Elevilor li se propune să completeze spaţiile libere dinaintea atributelor substantivale cu articolele posesive corespunzătoare:

Zîmbet_______ mamei, bucurii_______ copilăriei,

cîntec________ ciocîrliei, trăsături______ personajelor,

prieteni______ naturii, ţară__________ românilor.

E. Rezolvare: al, ale, al, ale, ai, a

P. Cum se acordă articolul posesiv care precedă substantivul în G. cu funcţie de atribut? (Cu termenul determinat, în gen şi număr.)

P. Motivaţi semnele de punctuaţie din exemplele date şi deduceţi concluzia:

a) Cînd de-odată un erete,

Poliţai din naştere,

Peste baltă şi boschete

Vine-n recunoaştere.

(G. Topîrceanu)

b) El, Sobieschi, fala leşilor, eroul creştinătăţii, mîntuitorul Vienei, să fie nevoit pentru a doua oară a da pas turcilor? (C. Negruzzi)

E. Concluzie: atributul substantival exprimat printr-o apoziţie dezvoltată se izolează prin virgule.

Elevilor li se propune să alcătuiască propoziţii cu atribute exprimate prin adjective la diferite grade de comparaţie.

De exemplu: Picături foarte mici se prelingeau încet pe sticlă.

P. Prin ce părţi de vorbire sînt exprimate atributele din exemplele de mai jos:

1. Doi oameni, cunoscuţi unul cu altul, călătoreau odată, vara, pe un drum. (I. Creangă)

Sarcini de dezvoltare

a raţiunii

Sarcini de analiză

a faptelor de limbă

şi argumentarea

Asigurarea retenţiei şi a transferului

Sarcini de observare a faptelor de limbă


Evenimente instrucţionale

Activitatea elevilor şi a profesorului


2. Caietele celor doi sînt îngrijite.

P. Stabiliţi tipul atributelor. Formulaţi concluzia.

E. Numeralele cu valoare adjectivală au funcţia sintactică de atribut (adjectival), iar numeralele cu valoare substantivală au funcţia sintactică de atribut substantival).

Atributul pronominal

La tablă sînt scrise cîteva exemple.

E. Elevii, grupaţi în echipe, analizează morfologic şi sintactic cuvintele subliniate:

1. Acum iată că din codru şi Călin mirele iese,/ Care ţine-n a lui mînă mîna gingaşei mirese. (M. Eminescu)

2. Lauda de sine nu miroase a bine. (Folclor)

3. Prin gîndurile-mi triste şi negre treci frumoasă. (M. Eminescu)

4. Mîndru e ciulinul, mai ales cînd se găseşte în tovărăşia altora.

(I. Simionescu)

E. Răspunsuri-model

Răspuns 1. a lui — pr. pers., III, sg., m., G., determ. subst. mînă, răsp. la întreb. a cui?, este atribut.

Răspuns 2. (de) sine — pr. refl., III, sg., Ac., determ. subst. laudă, răsp. la întreb. cel fel de?, este atribut.

Răspuns 3. mi — pr. pers., I, sg., f. neacc., D. posesiv, determ., subst. gîndurile, răsp. la întreb. ale cui?, este atribut.

Răspuns 4. altora — pr. nehot., sg., m., G., determ., subst. tovărăşia, răsp. la întreb. a cui?, este atribut.

E. Prin analogie cu definiţiile atributului substantival şi adjectival şi cu faptele de limbă observate mai sus, elevii modelează definiţia atributului pronominal. (Atributul exprimat prin pronume se numeşte atribut pronominal.)

P. Caracterizînd atributele substantivale şi cele adjectivale, ne-am referit la punctuaţie şi la topică. Ce putem spune în acest sens despre atributul pronominal?

E. R1. De obicei, atributul pronominal stă după substantivul determinat, uneori înaintea lui.

E. R2. Atributul pronominal nu se desparte prin virgulă de substantivul determinat.

Notă: R1 — răspunsul 1, R2 — răspunsul 2.

P. Înlocuiţi punctele de suspensie cu atributele pronominale corespunzătoare:

1. Pasiunea … (pron. nehot.) era de neînfrînt.

2. Cărţile … (pron. demonstr.) sînt îngrijite.

3. Fratele … (pron. pers.) a devenit inginer.

4. Comportamentul … (pron. pers.) este exemplar.

Rezolvare:

1. unora;

Anunţarea temei noi şi a unor obiective operaţionale

Activitate în echipe cooperante

Activitate de modelare

Activitate de cercetare şi descoperire

Asigurarea retenţiei şi a transferului


Evenimente instrucţionale

Activitatea elevilor şi a profesorului


2. acestora;

3. ei;

4. lor.

P. Delimitaţi atributele adjectivale de cele pronominale:

1. Venirea voastră m-a bucurat, plecarea lor m-a întristat.

2. Casa ei este nouă, iar casa noastră este veche.

E. Elevii delimitează atributele, indicînd partea de vorbire prin care sînt exprimate.

Rezolvare:

voastră — atribut adjectival;

lor — atribut pronominal;

ei — atribut pronominal;

noastră — atribut adjectival.

P. Propune la 3 echipe să pregătească sumarul verbal al celor studiate, iar altor 3 echipe, să prezinte simultan sumarul schematic al temei.

1. Continuarea activităţii de învăţare a temei Atributul substantival, adjectival, pronominal.

2. De efectuat 4 exerciţii, pagina 134 (manual).

3. De selectat din literatura artistică cîte o propoziţie cu atribute substantivale, adjectivale, pronominale (diferenţiat).

4. De repetat modurile nepersonale ale verbului.

Aprecieri, concluzii, notarea elevilor.

Evaluare

Teme pentru acasă

Lecţia 2

Subiectul: Atributul verbal. Atributul adverbial.

Obiectiv fundamental: A transmite şi a dirija procesul de însuşire a cunoştinţelor noi.

Obiective operaţionale: Elevii vor fi capabili:

1. cognitiv-formative:

— să definească noţiunile de atribut verbal şi adverbial;

— să expună verbal şi schematic sumarul temei;

— să recunoască atributele verbale şi adverbiale;

— să redacteze propoziţii şi fraze care să conţină diferite tipuri de atribute.

2. atitudinale:

— să sesizeze valoarea expresivă a atributului.

Metode şi procedee: activitate în echipe, exerciţii gramaticale, explicaţia, descoperirea.

Modalităţi de interogare: în grupe, individuală şi frontală.

Tipul lecţiei: de predare-învăţare.


Scenariul didactic

Evenimente instrucţionale

Activitatea elevilor şi a profesorului


Verificarea temelor de acasă

E. Se comentează propoziţiile şi frazele selectate de elevi acasă. Aprecieri verbale reciproce.

Elevilor li se propune să plaseze adjectivele scrise din timp pe tablă în 3 enunţuri diferite: ca subiect (adjectiv substantivizat), ca nume predicativ şi ca atribut.

1. nobil 3. dulce

2. senin 4. bun

Rezolvare (model):

Seninul cerului ne mîngîia privirile.

Mîine cerul va fi senin.

Privirea senină a colegului mă încurajează.

Subiectul 1

Atributul verbal

P. — Comentaţi sensul proverbului de mai jos:

Lucrul de furat nu ţine de cald.

E. Comentează proverbul, dezvăluie actualitatea lui, fac trimiteri la operele scriitorilor ce conţin proverbe.

P. — Analizaţi propoziţia conform algoritmului.

E. Demonstrează că propoziţia este enunţiativă propriu-zisă, negativă, dezvoltată.

P. — Stabiliţi funcţia sintactică a cuvintelor de furat.

E. Demonstrează că aceste cuvinte îndeplinesc funcţia sintactică de atribut.

P. — Prin ce parte de vorbire este exprimat acest atribut?

E. Indică partea de vorbire — verb la modul supin.

Notă: profesorul poate enumera sarcinile ce urmează să le realizeze elevii sau poate propune un algoritm de lucru formulat iniţial, indicînd şi timpul-limită rezervat pentru el.

Concluzii:

Atributele exprimate prin verbe la modurile infinitiv, supin şi gerunziu se numesc atribute verbale. Atributul verbal urmează totdeauna substantivul determinat şi nu se desparte prin virgulă de acesta. Uneori, între substantivul determinat şi atributul verbal se pot intercala alte părţi de propoziţie: „Şi-a cumpărat o maşină nouă de scris".

P. — Identificaţi atributele verbale.

1. Dorinţa de a face literatură poate egala dorinţa de a face aur. (M. Sadoveanu)

2. …Eram (…) cu straiele şiroind şi lipite de trup. (M. Sadoveanu) 3. Fîntîna era adîncă şi nu avea nici roată, nici cumpănă, ci numai o scară de coborît pînă la apă. (I. Creangă)

Activitate independentă frontală

Evaluarea rezultatelor şcolare

Anunţarea temei noi şi a unor obiective operaţionale

Sarcini ce reprezintă reproducerea mnemotehnică a datelor

Activitate de învăţare dirijată de profesor

Activitate în echipe cooperante


Evenimente instrucţionale

Activitatea elevilor şi a profesorului


4. Haina-i măturînd pămîntul şi-o tîrăşte abia-abia.

E. Recunosc atributele verbale şi le subliniază.

Rezolvare: de a face, şiroind, de coborît, măturînd, lipite.

Subiectul 2

Atributele adverbiale

P. Citiţi atent propoziţia:

Din mesteacănul de-afară

Flori îngălbenite curg. (O. Goga) şi:

— Faceţi analiza sintactică a propoziţiei.

— Definiţi figura de stil „flori… curg" şi arătaţi valoarea ei stilistică.

— Analizaţi atributele.

— Prin ce parte de vorbire este exprimat atributul „de afară"?

— Cum vom numi un astfel de atribut?

E.Atributul exprimat prin adverb sau locuţiune adverbială se numeşte atribut adverbial.

P. — Recunoaşteţi atributele adverbiale din exemplele de mai jos:

1. Boierii călări au alergat la sania din faţă. (C. Petrescu)

2. Aşa erau, Darie, nepoate, iernile de odinioară. (Z. Stancu)

3. Cuvintele de-acum ţi le-am spus şi eu azi-dimineaţă. (I. Slavici)

4. Oamenii de sus … au întors ochii holbaţi către acel drumeţ străin care vorbise. (M. Sadoveanu)

E. Găsesc, recunosc atributele din text, motivînd tipul lor.

Notă: Sublinierile din text constituie doar remarca profesorului.

P. — Încadraţi în propoziţii adverbele jos, ieri, astă-dată, cîndva, alături avînd funcţie sintactică de atribut adverbial.

De exemplu: Ziua de ieri a fost mai friguroasă.

E. Îşi elaborează un algoritm de lucru şi efectuează exerciţiul, urmînd etapele algoritmului obţinut.

Completare:

P. — Mai puţin frecvent în limba română se întîlneşte şi atributul interjecţional, adică exprimat printr-o interjecţie.

Aprecieri după fiecare tip de activitate. Analiză, comentarii, concluzii, notare.

1. De recapitulat toate tipurile de atribute.

2. De selectat din ultimele două strofe ale poeziei Graiul pîinii de O. Goga (manualul de literatură română) toate atributele şi de arătat felul lor.

3. De realizat o scurtă compunere narativă, încadrînd expresiile: glie strămoşească, vatră străbună, plai de dor, întru slava eroilor, steagul tricolor, trecerea anilor (diferenţiat, pentru elevii dotaţi).

Sarcini de dezvoltare în baza cercetărilor personale

Sarcini ce necesită operaţiuni logice elementare

Sarcini de dezvoltare

a creativităţii

Evaluare

Teme pentru acasă


Lecţia 3

Subiectul: Atributul.

Obiectiv fundamental: Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor însuşite anterior la subiectul Atributul.

Obiective operaţionale: Elevii vor fi capabili:

1. cognitiv-formative:

— să definească noţiunea de atribut;

— să enumere tipurile de atribute, argumentînd prin exemple;

— să expună coerent, succint informaţia însuşită despre atribut;

— să demonstreze capacităţi practic-aplicative, utilizînd informaţia ştiinţifică acumulată;

— să elaboreze schema recapitulativă a atributului;

— să demonstreze capacităţi de muncă creatoare.

2. atitudinale:

— să observe efectul stilistic al utilizării atributelor.

Metode, procedee: conversaţia, problematizarea, exerciţiul gramatical, descoperirea, activitatea în echipe cooperante.

Modalităţi de interogare: în grupe, individuală şi frontală.

Tipul lecţiei: de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor de limbă.

Scenariul didactic

Evenimente instrucţionale

Activitatea elevilor şi a profesorului


Captarea atenţiei

Meditaţie orală: Omului cu învăţătură îi curge miere din gură. (Folclor)

E. Comentează proverbul, apoi analizează atributul cu învăţătură.

Verificarea temelor de acasă

Sarcini în baza materialului studiat

Sarcini de structurare

şi analizare a faptelor

de limbă

Citesc şi comentează reciproc compoziţiile realizate. Apoi se verifică atributele selectate din poezia Graiul pîinii de O. Goga.

— Definiţia atributului. Întrebările.

— Clasificarea atributelor.

Elevii sînt repartizaţi în echipe cîte patru. Fiecărei echipe i se propune o fişă cu exemple. Elevii stabilesc conform algoritmului tipul atributelor şi părţile de vorbire prin care sînt exprimate:

1. Buturuga mică răstoarnă carul mare.

2. Ideea ta îmi place.

3. Doi copii au traversat strada.

4. Opiniile celor doi erau interesante.

5. Noi, tinerii, avem ce spune.

6. Obişnuinţa de a citi îi intrase în sînge.

7. Mersul pe jos este sănătos.

8. Şi de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag? (M. Eminescu)

E. Alcătuirea schemei recapitulative a atributului, utilizînd abrevierile respective.


Evenimente instrucţionale

Activitatea elevilor şi a profesorului



Exprimat prin:


adjectival

1. adjectiv propriu-zis

2. adjectiv pronominal

3. numerale cu valoare adjectivală

4. adjective provenite din verbe la participiu, gerunziu

substantival

1. substantiv în G., numeral

2. substantiv cu prepoziţie

3. apoziţie

pronominal

1. pronume în G.

2. pronume în D. posesiv

3. pronume cu prepoziţie

verbal

1. verb la infinitiv

2. verb la supin

3. gerunziu neacordat

adverbial

1. adverb

2. locuţiune adverbială

interjecţional

1. interjecţie

Sarcini de dezvoltare

a creativităţii

Lucru individual

Elevilor li se propune să alcătuiască propoziţii în care atributele să fie exprimate prin:

1. un substantiv feminin în Acuzativ cu prepoziţie;

2. un numeral ordinal ce stă înaintea substantivului determinat;

3. un adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere;

4. un pronume nehotărît;

5. un verb de conjugarea I la supin;

6. un adverb de loc;

7. o interjecţie onomatopeică.

Fiecare membru al echipei primeşte un test.

Sarcini: precizarea felului atributului şi a părţii de vorbire prin care este exprimat.


Testul nr. 1

1. clipa de acum

2. clipa de fericire

3. clipa dorită

4. clipa minunată

5. clipa aceasta

6. datoria de a munci

7. datioria lui

8. datoria mea

9. datoria tuturor

10. datorie de îndeplinit

Testul nr. 2

1. locul de acolo

2. locul de casă

3. locul ales

4. locul cel mai curat

5. locul acela

6. hotărîrea de a rămîne

7. hotărîrea ei

8. hotărîrea ta

9. hotărîrea altora

10. hotărîre de înfăptuit

Testul nr. 3

1. veşti de departe

2. veşti de bucurie

3. veşti trimise

4. veşti foarte bune

5. aceleaşi veşti

6. obiceiul de a întîrzia

7. obiceiul lor

8. obiceiul nostru

9. obiceiul unora

10. obicei de înlăturat

Testul nr. 4

1. ziua de mîine

2. ziua de muncă

3. ziua aşteptată

4. ziua cea mai lungă

5. ziua cealaltă

6. plăcerea de a cînta

7. plăcerea lui

8. plăcerea voastră

9. plăcerea fiecăruia

10. plăcere de satisfăcut

Autoverificare

Pe partea cealaltă a tablei sînt scrise rezolvările.

Elevii îşi autoverifică cunoştinţele (corectitudinea îndeplinirii însărcinărilor raportată la conţinutul de mai jos).

Rezolvare (comună pentru toate variantele)

1. adverbial, adverb

2. substantival, substantiv cu prepoziţie

3. adjectival, verb la participiu

4. adjectival, adjectiv

5. adjectival, adjectiv pronominal demonstrativ

6. verbal, verb la infinitiv

7. pronominal, pronume personal

8. adjectival, adjectiv pronominal posesiv

9. pronominal, pronume nehotărît

10. verbal, verb la supin


Evenimente instrucţionale

Activitatea elevilor şi a profesorului


Activitate în echipe

Echipelor li se propun fişe cu următoarele substantive: nor, vînt, fulg, lumină, haină, suflet. Se propune a adăuga cîte un atribut, unul adjectival şi altul substantival, fiecărui substantiv.

Să se introducă îmbinările în enunţuri ce ar descrie anotimpul iarna.

De exemplu:

nor de ploaie

nor greu

vînt de toamnă

vînt rece

fulg de nea

fulg plăpînd

lumina zilei

lumină galbenă

haina pămîntului

haină strălucitoare

suflet de om

suflet îngheţat.

Notă: Paralel se lucrează cu elevii avansaţi, care din timp formează o echipă aparte.

Exerciţiu de modificare: A transforma atributele subliniate din versurile lui Vasile Alecsandri în propoziţii:

1. Gînditoare şi tăcută, luna-n cale-i se opreşte.

2. …s-asculte-o cîntăreaţă revenită-n primăvară.

3. Macul singur, roş la faţă, doarme dus pe ceea lume.

Concluzie:

E. Atributele pot fi transformate în propoziţii.

Remarcă: se anticipează operaţiile de expansiune şi contragere, care se vor studia în cl. a VIII-a.

P. Cere a descoperi greşelile din textele de mai jos, susţinînd motivaţii corespunzătoare:

1. A răspuns solicitării adresate de noi.

2. Sporeşte ritmul de creştere al industriei.

3. Sistemul de evoluţie a lumii cea veşnică interesează pe oricine.

E. Descoperă greşelile, le corectează, motivînd alegerea variantei corecte şi formulează concluzia.

Concluzie:

Corectitudinea formulării actului de comunicare ţine de cunoaşterea temeinică a regulilor acordului tipurilor de articole (genitival şi demonstrativ).

Aprecieri reciproce după fiecare eveniment instrucţional, concluzii, comentarea activităţii elevilor, notare.

Lucru diferenţiat (pentru elevii dotaţi)

Activitate de descoperire şi motivare a faptelor de limbă

Evaluare


Evenimente instrucţionale

Activitatea elevilor şi a profesorului


Temă pentru acasă

1. Recapitularea temei Atributul.

2. De realizat o scurtă compunere-meditaţie, comentînd citatul lui Gr. Vieru „În fiecare dimineaţă Soarele răsare ca o dreptate şi apune ca o făgăduinţă".

3. Pregătire pentru evaluarea temei Atributul.

Lecţia 4

Subiectul: Atributul. Recapitulare. Evaluare.

Obiectiv fundamental: Evaluarea cunoştinţelor şi abilităţilor obţinute de elevi la studierea temei Atributul.

Obiective operaţionale:

— să recunoască şi să distingă toate tipurile de atribute;

— să redacteze enunţuri care să conţină diferite tipuri de atribute;

— să demonstreze capacităţi practic-aplicative utilizînd informaţia ştiinţifică acumulată.

Metode şi procedee: probe practice, probe scrise, test docimologic.

Forma evaluării: sumativă (modulară).

Modalităţi de interogare: individuală.

Tipul lecţiei: de evaluare a rezultatelor şcolare.

Notă: În continuare, voi oferi un model de test din setul de teste elaborate de mine pentru astfel de lecţii de evaluare, fără a expune desfăşurat modalităţile de realizare a parteneriatului didactic la lecţie, oferind astfel un cîmp larg de activitate creatoare profesorilor interesaţi.

Se dă textul:

Fraţi buni ai frunzelor din codru,

Copii ai mîndrei bolţi albastre,

Sfinţiţi cu roua suferinţei

Ţărîna plaiurilor noastre!

Din casa voastră, unde-n umbră

Plîng doinele şi rîde hora,

Va străluci odată vremii

Norocul nostru, — al tuturora.

(O. Goga, Plugarii)

Cerinţe:

1. Comentaţi versurile (nu mai mult de o pagină).


2. Identificaţi toate atributele din text şi analizaţi-le (tipul, prin ce parte de vorbire este exprimat).

3. Realizaţi acordul atributului adjectival cu substantivele pe care le determină:

E-o noapte (ud, greu), te-neci afară.

Prin ceaţă — (obosit, roşu), fără zare —

Ard, (afumat, trist) felinare

Ca într-o crîşmă (umed, murdar)."

(G. Bacovia)

4. Construiţi cinci propoziţii cu atribute exprimate prin diferite tipuri de pronume.

5. Construiţi cîte două propoziţii în care să se afle atribute verbale exprimate prin verbe la infinitiv şi supin.

6. Încadraţi adverbele acolo, azi, mîine, aproape în propoziţii cu funcţie sintactică de atribut.

7. Găsiţi în text cinci cuvinte care pot avea sinonime şi scrieţi sinonimele lor.

Barem de corectare şi de notare

1. — 1 punct

2. 12x25= 3 puncte

3. — 1 punct

4. 5x0,25= 1,25 puncte

5. 4x0,25= 1 punct

6. 4x0,25= 1 punct

7. 5x0,10= 0,50 puncte

Aşezarea în pagină, aspect estetic — 0,25 puncte

Din oficiu 1 punct

Total 10 puncte

Rezolvare:

1. Poezia Plugarii de O. Goga este o adevărată odă, un imn închinat virtuţilor ţăranului. O. Goga conturează portretul moral al ţăranului în relaţia cu natura, cu munca, cu mediul social în care plugarii trăiesc şi cu idealul lor de viaţă, de dreptate şi de independenţă naţională.

Înfrăţirea plugarilor cu natura se realizează printr-un întreg lanţ metaforic: lucrătorii ogoarelor sînt „fraţi buni ai frunzelor din codru", „copii ai mîndrei bolţi albastre". Zugrăvind sufletul mulţimii truditoare, poetul îşi exprimă încrederea în capacitatea şi însuşirile poporului nostru. Plugarii, care îşi revarsă tristeţea unei vieţi obidite în doine („plîng doinele") şi-şi dezvăluie bucuria de a trăi, credinţa în valorile vieţii prin hore („rîde hora") deţin şi energiile necesare înlăturării asupririi de veacuri. Martiri şi totodată mîntuitori ai neamului, plugarii sînt cei cărora le-a fost dat să aducă raze de speranţă în această întunecoasă vale a plîngerii:



Din casa voastră…

Va străluci odată vremii

Norocul nostru, — al tuturora.

2. buni — atribut adjectival, adjectiv

ai frunzelor — atribut substantival, substantiv

din codru — atribut substantival, substantiv cu prepoziţie

bolţi — atribut substantival, substantiv

mîndrei — atribut substantival, adjectiv

albastre — atribut adjectival, adjectiv

suferinţei — atribut substantival, substantiv

plaiurilor — atribut substantival, substantiv

noastre — atribut adjectival, adjectiv pronominal posesiv

voastră — atribut adjectival, adjectiv pronominal posesiv

nostru — atribut adjectival, adjectiv pronominal posesiv

al tuturora — atribut pronominal, pronume nehotărît

3. E-o noapte udă, grea, te-neci afară.

Prin ceaţă — obosite, roşii, fără zare —

Ard, afumate, triste felinare

Ca într-o crîşmă umedă, murdară.

(G. Bacovia, Sonet)

4.

1. Copilul nu ştia decît de frica ei. (pronume personal)

2. Lupta împotriva noastră îl îndîrjea. (pronume posesiv)

3. La masa altuia a stat mereu. (pronume nehotărît)

4. Elevul a cărui lucrare a fost apreciată cu nota „10" s-a bucurat. (pronume relativ)

5. Mama cîntă adormindu-şi copilaşii. (pronume reflexiv)

5.

Dreprul de a avea este al tuturor.

Obişnuinţa de a citi îi intrase în sînge.

Din banii cîştigaţi şi-a cumpărat maşină de cusut.

Mai avea încă destule zile de trăit.

6.

Casa de acolo e arătoasă.

I-a fost de folos conversaţia de azi.

Aşteptam cu nerăbdare ziua de mîine.

Terenul de aproape ne aparţinea în întregime.

7.

bun — cumsecade, cuminte, cuviincios ş. a.

suferinţă — chin, durere, boală ş. a.

a sfinţi — a sacraliza, a sanctifica ş. a.

ţărînă — pămînt, lut ş. a.

a străluci — a luci, a scînteia, a sclipi ş. a.


Bibliografie:

1. Badea, Gr., Gramatica pentru toţi elevii, Editura Moldova, Iaşi, 1996.

2. Cartaleanu, T., Cosovan, O., Teste la limba română, clasele V-IX, Editura Lumina, Chişinău, 1996.

3. Dumitru, Ioan, Cultivarea limbii române, Editura Lucky, Bucureşti, 1996.

4. Goia, V., Drăgotoiu, I., Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.

5. Gondiu, E., Didactica în prezentare grafică, Editura ARC, Chişinău, 1997.

6. Goraş, V., coordonator, Culegeri de proiecte didactice 1-6, Editura ARC, Chişinău, 1997.

5. Popescu, I., Limba română. Gramatică. Manual pentru clasa a VII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991.

6. Popescu, Ş., Gramatică practică a limbii române cu o culegere de exerciţii, Editura Orizonturi, Bucureşti, 1995.

7. Zamşa, E., Teste de limba română pentru clasele V-VIII, Editura Coresi, 1993.