CUPRINS

Notă de prezentare

Concepţia educaţiei lingvistice şi literare

Obiectivele generale ale educaţiei lingvistice şi literare în gimnaziu

Obiectivele de referinţă şi activităţile de învăţare prezentate pe cele patru deprinderi integratoare

Clasa a V-a

Clasa a VI-a

Clasa a VII-a

Clasa a VIII-a

Clasa a IX-a

Sugestii de evaluare

Sugestii metodologice

Bibliografie

NOTA DE PREZENTARE

Documentul de faţă reprezintă forma finală a Curriculum-ului de limba şi literatura română pentru clasele gimnaziale. Elaborat în versiune preliminară în 1996, textul a fost supus unei expertize la scară naţională, la care au participat cadre didactice din toate judeţele, cercetători ştiinţifici, profesori universitari, persoane de la diverse instanţe de decizie - toţi profund interesaţi de înnoirea calitativă a educaţiei lingvistice şi literare.

Curriculum-ul descrie parcursul didactic al disciplinei, într-o nouă .versiune, adecvată imperativelor societăţii contemporane în continuă schimbare şi demersului educaţional modern.

Curriculum-ul reflectă Concepţia Educaţiei Lingvistice şi Literare şi este întemeiat pe două componente de bază ale ei:

• educaţia lingvistică;

• educaţia literară.

Educaţia lingvistică presupune formarea şi dezvoltarea capacităţilor de comunicare prin cunoaşterea sistemelor limbii (fonetic, lexical, gramatical şi stilistic) şi angajarea apropriată a elevului în producerea actelor comunicării.

Educaţia literară presupune formarea şi dezvoltarea cititorului de literatură prin cunoaşterea apropriată a unor opere şi fenomene literare de valoare şi prin angajarea în producerea, redactarea unor tipuri de texte literare şi interpretative.

Principiile educaţiei lingvistice şi literare preconizează:

a) centrarea educaţiei lingvistice pe comunicarea în diverse sfere ale cotidianului, pe formarea capacităţilor comunicative;

b) întemeierea educaţiei literare pe fenomenele receptării şi interpretării textelor literare, pe formarea capacităţilor de cititor;

c) educaţia prin valori şi pentru valori;

d) prioritatea abordării hermeneutice (interpretative) a materiilor studiate;

e) corelarea sistemelor instrumentale comunicative/literare/lectorale;

f) diferenţierea sistemelor de activitate a elevilor în funcţie de:

• textul abordat/elaborat;

• situaţia de comunicare;

• obiectivul urmărit;

• vîrsta elevilor.

În conformitate cu noua paradigmă educaţională, Curriculum-ul pune la îndemîna profesorilor un cadru flexibil de organizare a muncii la catedră, lăsînd o marjă considerabilă de libertate nu numai în privinţa alegerii textelor de studiat ci şi a integrării modulelor de conţinuturi şi a proiectării parcursului didactic. În acest fel, profesorii şi autorii de manuale pot găsi modalităţile optime de a atinge obiectivele propuse, de a adapta studiul limbii şi literaturii române la condiţiile particulare ale clasei şi ale individualităţii elevilor.

Pentru a asigura implementarea cu succes a curriculum-ului, cadrele didactice vor simţi în mod acut nevoia unei îmbunătăţiri substanţiale în pregătirea psihopedagogică şi filologică. Este principială, în acest sens, schimbarea atitudinii profesorului faţă de elev, pe de o parte, şi faţă de materiile predate, pe de altă parte. Curriculum-ul, impunîndu-se ca document normativ de primă importanţă, este, în acelaşi timp, un ghid, care nu va atenta la libertatea de activitate şi creaţie a profesorului ci o va stimula. La nivelul predării-învăţării, profesorul îşi va subordona întreaga suită de acţiuni purtînd răspunderea pentru:

• elaborarea proiectelor didactice;

• desfăşurarea procesului educaţional în baza principiilor indicate în prezentul curriculum, a altor principii valide pentru teoria şi practica educaţională modernă;

• testarea şi evaluarea elevilor (iniţială, curentă, finală);

• alcătuirea listelor pentru lecturi suplimentare.

Autorii de manuale vor aborda materiile curriculare în manieră originală, responsabili fiind de selectarea şi structurarea propriu-zisă a textelor de bază şi auxiliare. a subiectelor de comunicare, a temelor gramaticale, a exerciţiilor, precum şi a materialelor ilustrative. Acelaşi fapt este valabil şi pentru organizarea unităţilor de conţinut în capitole sau module de manual. Se recomandă ca acestea să abordeze integrat următoarele compartimente: texte de bază şi auxiliare. stilistică şi analiză a textului, probleme de comunicare orală şi scrisă, vocabular şi gramatică funcţională, ortoepie şi ortografie, punctuaţie. Astfel, fiecare manual urmează să asigure realizarea obiectivelor generale şi de referinţă şi să acopere toate tipurile de unităţi de conţinut.

Volumul materiei pentru fiecare clasă va fi corelat cu numărul de ore prevăzut de planul de învăţămînt pentru disciplina Limba şi literatura română.

CONCEPŢIA EDUCAŢIEI LINGVISTICE ŞI LITERARE

(Rezumat)

Actuala concepţie constituie esenţa curriculum-ului de limba şi literatura română, reprezintă un sistem de idei generale privind:

• educaţia lingvistică;

• educaţia literară.

Sistemul educaţiei lingvistice şi literare se compune din obiective, standarde, conţinuturi. domenii şi contexte de realizare, activităţi comunicative/literare, tehnologii educaţionale şi instrumente de evaluare.

Obiectivele educaţiei lingvistice şi literare constituie un ansamblu de cunoştinţe, competenţe, atitudini comunicative/literare pe care urmează să şi le formeze elevii pe parcursul şcolarităţii. Definirea obiectivelor rezultă din idealul educaţional al societăţii contemporane, desemnează conţinutul şi structura actelor de cunoaştere şi a celor de structurare a unor capacităţi, preconizează principiile activităţii comunicativ/literare.

Standardele educaţiei lingvistice/literare continuă linia concretizării obiectivelor generale pînă la performanţe comunicative/literare măsurabile;

indică nivelurile posibile/accesibile de dezvoltare comunicativă/literară pentru elevii fiecărei clase şi trepte de şcolaritate.

Standardele sînt aprobate instituţional şi devin obligatorii la stabilirea succesului şcolar în vederea promovării dintr-o clasă în alta. Standardele nu constituie o componentă autonomă a instruirii, ci o limită (nivel) acceptată social şi pedagogic, la scară naţională, a obiectivelor şi conţinuturilor. Astfel, la finele fiecărei clase, precum şi la finele treptei de şcolaritate (gimnaziu, liceu), elevii vor demonstra că posedă:

a) atitudini şi motivaţii cu referinţă la activitatea comunicativă şi cea literară;

b) competenţe comunicative/literare;

c) cunoştinţe lingvistice/comunicative şi literare/lectorale.

Conţinuturile educaţiei lingvistice şi literare sînt una din componentele principale ale curriculum-ului disciplinar. Ele sînt stabile şi variabile, proiectate conform unor principii rigide (accesibilitate, valoare stabilă. anticiparea dezvoltării, coerenţă, echilibru structural etc.). Conţinuturile nu se identifică cu standardul educaţional, ci oferă ample deschideri pentru stabilirea obiectivului de cunoaştere în conformitate cu idealul, obiectivele şi standardele educaţionale.

Componenta contextuală include fenomenele limbii - practica raţională şi funcţională a limbii - şi cele ale literaturii - textele literare recomandate.

Conţinuturile comunicării vor prevedea cu întîietate, logica şi procesul formării capacităţilor de comunicare la elevii de diferite vîrste (practica funcţională a limbii), sistemele limbii (practica raţională a limbii), precum şi unele calităţi componente ale actului comunicativ.

La selectarea tehnologiilor educaţionale se va ţine cont de următoarele principii:

• valorile acumulate anterior (criteriul experienţial);

• mediul sociolingvistic general (al comunităţii);

• mediul sociolingvistic particular (rural/urban, amorf/cultivat, naţional/mixt, monocultural/multicultural);

• tipurile comunicării (utilitară, cognitivă, interumană, interculturală, spirituală);

• mediile comunicării (interpersonal, familial, şcolar, public, cultural-artistic, social-politic);

• obiectivele şi standardele comunicării cultivate;

• tipurile de limbaj (comun, poetic, ştiinţific);

• principiile didactice de structurare a elementelor de conţinut (valoarea ştiinţifică, valoarea practică, demersul pentru dezvoltarea intelectuală/psihomotorie/motivaţional-volitivă, coerenţa, convergenţa, accesibilitatea etc.).

Instrumentele de evaluare vor fi corelate cu noua tehnică a evaluării, bazată pe o examinare ştiinţifică integrală, sistematică, omogenă şi obiectivă. Independent de timpul, forma sau tipul de evaluare, profesorul va avea în vedere că obiectivul acesteia îl formează cunoştinţele, competenţele şi atitudinile elevilor, dar nu răspunsurile, exerciţiile şi lucrările efectuate sau tezele elaborate.

INSTRUMENTARUL DIDACTIC-METODIC

Funcţionarea învăţămîntului, la treapta gimnazială, necesită cel puţin trei instrumente didactico-metodice: curriculum-ul disciplinar, manualul şi ghidul pentru profesor. Metodele şcolare (preferabil-alternative) vor fi elaborate în baza unor concepte realizate de autori, supuse expertizei instituţionale (C.N.C.E.) şi celei experienţiale. Manualele vor valorifica, în mod principial, obiectivele şi standardele educaţiei lingvistice şi literare, vor stabili aria curriculară a conţinuturilor abordate, vor răspunde principiilor şi sistemului educaţiei lingvistice şi literare.

OBIECTIVELE GENERALE ALE EDUCATIEI LINGVISTICE ŞI LITERARE ÎN GIMNAZIU

Obiectivele generale ale educaţiei lingvistice şi literare în gimnaziu se organizează pe trei dimensiuni:

- practica raţională şi funcţională a limbii;

- formarea reprezentărilor culturale. precum şi a unui univers afectiv şi atitudinal coerent:

- însuşirea unor metode şi tehnici de muncă intelectuală.

1. Practica raţională şi funcţională a limbii îşi propune dezvoltarea în fuziune a deprinderilor integratoare, caracteristice studiului şi utilizării acestei realităţi (înţelegerea după auz, vorbirea, lectura şi scrierea). Dobîndind capacităţi performante de receptare şi exprimare, elevul ar trebui să ajungă la cunoaşterea normelor şi metodelor de structurare a formelor de comunicare, orală şi scrisă; să discearnă diferitele situaţii de interacţiune şi să-şi adapteze comportamentul la acestea. în sensul discutat, ar fi indicat ca elevul:

1.1. să înţeleagă structura şi funcţionarea limbii, ca sistem unitar în permanentă devenire şi ca ansamblu al elementelor de construcţie a comunicării;

1.2. să-şi activeze cunoştinţele de limbă pentru a percepe şi a realiza fapte de comunicare orală şi scrisă, adaptîndu-se dinamic şi eficient la strategiile şi regulile interacţiunii sociale;

1.3. să redea, în mod original, într-o formă accesibilă, clară şi armonioasă, propriile idei, judecăţi şi opinii.

2. În privinţa formării unor reprezentări culturale, precum şi a unui univers afectiv şi atitudinal corect, elevul va urma:

2.1. să înţeleagă semnificaţia limbii şi a literaturii române în conturarea identităţii naţionale şi în integrarea acesteia în contextul culturii universale;

2.2. să interiorizeze valorile culturale, naţionale şi universale, vehiculate prin limbă şi literatură, ca premisă a propriei dezvoltări intelectuale, afective şi morale;

2.3. să-şi structureze un sistem axiologic coerent, fundament al formării unei personalităţi autonome şi independente dinamic în societate;

2.4. să-şi dezvolte disponibilităţile de receptare a mesajelor orale şi scrise, sensibilitatea, precum şi interesul pentru lectura textelor literare şi nonliterare;

2.5. să stăpînească modalităţile principale de înţelegere şi interpretare a unor texte literare/nonliterare.

3. În ceea ce priveşte deprinderile de muncă intelectuală, elevul ar trebui:

3.1. să-şi însuşească strategii, metode şi tehnici riguroase de studiu şi activitate independentă;

3.2. să-şi structureze o conduită autonomă în selectarea, organizarea şi utilizarea informaţiei;

3.3. să-şi activeze şi să-şi dezvolte, în mod propriu, operaţiile gîndirii creative.

OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE

PREZENTATE PE CELE PATRU DEPRINDERI INTEGRATOARE

CLASA a V-a

1. ÎNŢELEGEREA DUPĂ AUZ

La sfîrşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a V-a se recomandă următoarele activităţi:

1.1. să înţeleagă sensul global al mesajului oral;

Exerciţii de delimitare a secvenţelor componente ale unui mesaj; exerciţii de identificare şi de formulare a semnificaţiei globale etc.

1.2. să înţeleagă corect enunţurile în fluxul vorbirii, reţinînd esenţialul dintr-un mesaj oral;

Exerciţii de ascultare şi de înţelegere a unor enunţuri orale; activităţi de delimitare a elementelor componente ale mesajului oral; reproducerea, scris sau oral, a secvenţelor mesajului în ordinea în care acestea au fost rostite etc.

1.3. să reţină componentele esenţiale ale mesajului;

Exerciţii de sesizare a aspectului esenţial al mesajului ascultat etc.

1.4.să recunoască secvenţe de dialog, de naraţiune şi de descriere într-un mesaj oral;

Exerciţii de identificare a secvenţelor descriptive, narative şi dialogate dintr-un enunţ oral etc.

1.5.să sesizeze corectitudinea gramaticală a unei propoziţii în fraze ascultate;

Exerciţii de sesizare a structurilor gramaticale (morfologice şi sin-tactice) corecte/incorecte în fluxul enunţului etc.

1.6.să sesizeze unităţile necunoscute în fluxul vorbirii;

Exerciţii de receptare corectă a structurii fonematice a unui cuvînt; exerciţii de discriminare a formelor lexicale corecte de cele incorecte; lucrul cu dicţionarul; exerciţii de receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare; integrarea cuvintelor noi în serii sinonimice şi antonimice; exerciţii deductive, de stabilire a sensului unui cuvînt necunoscut prin apel la context etc.

1.7.să stabilească legături între informaţiile receptate şi cele deja cunoscute;

Exerciţii de selectare a informaţiilor noi dintr-un text ascultat şi conectarea acestora la achiziţiile anterioare etc.

1.8. să manifeste curiozitate pentru mesajul oral ascultat dovedind interes faţă de partenerul de comunicare;

Jocuri de rol „emiţător-receptor”, vizînd formarea şi motivarea comportamentului de ascultător; exersări pentru dezvoltarea atenţiei distributive şi a capacităţii de a urmări mesajul partenerului etc.

1.9.să recunoască mărci expresive într-un mesaj oral;

Exersări pentru recunoaşterea mărcilor expresive dintr-un text oral; exerciţii de înţelegere a valorilor semantice; activităţi de receptare a unui mesaj televizat/filmat şi de sesizare a corespondenţei elementelor verbale cu cele nonverbale etc.

1.10. să deosebească structura monologată de cea dialogată a unui text oral.

Compuneri orale monologate; dialogate; exerciţii de sesizare a unei situaţii de monolog într-un context interacţional; exersări în scopul determinării tipului de monolog etc.

Sonorizarea unor imagini, ilustraţii din carte.

2. VORBIREA

2.1.să-şi organizeze ideile într-un plan simplu

Exerciţii de stabilire a ideilor în; jurul cărora se organizează o temă dată; exerciţii de comparare şi de ierarhizare a ideilor subordonate unei teme; Exerciţii de organizare cronologică a ideilor, pe baza întrebărilor cine, unde, cînd, cum. activităţi de discriminare a ideilor principale de cele secundare, a esenţialului de elemente de detaliu; exerciţii de realizare orală (relatare) - individual sau în grup - a unui plan simplu; activităţi de comunicare orală pe baza unui plan de idei anterior realizat etc.

2.2. să îmbine corect propoziţiile şi frazele într-un text oral simplu;

Construirea/structurarea unui text oral simplu (compuneri orale); exerciţii de structurare a textului oral în introducere, cuprins şi încheiere; exersări de exprimare orală coerentă, pe baza indicilor semantici/formali ai textului; exerciţii de selectare şi de utilizare a mărcilor şi a conectorilor în texte orale; întrebări/răspunsuri; informaţii, explicaţii, instrucţiuni şi solicitări simple; relatarea/povestirea unor întîmplări fictive sau reale; descrierea unor obiecte/fenomene; opinii personale şi justificarea acestora; exprimarea acordului şi a dezacordului; afirmaţia/negaţia; prezentarea şi comentarea succintă a unor texte literare şi nonliterare etc.; exerciţiu de reproducere orală a secvenţelor unui mesaj ascultat sau citit etc.

2.3. să construiască propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical;

Exerciţii de construire a propoziţiilor simple şi dezvoltate; exerciţii de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării şi a subordonării; exerciţii de folosire corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale, specifice părţilor de vorbire flexibile; exerciţii de utilizare, în context, a părţilor de propoziţie etc.;

2.4. să selecteze elementele lexicale adecvate în funcţie de tema abordată şi de situaţia de comunicare;

Exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte şi de explicare orală a semnificaţiei acestora în diferite contexte; exerciţii de utilizare, în contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi; jocuri asociativ-verbale vizînd alcătuirea unor familii sau cîmpuri lexicale; exerciţii de utilizare a sinonimelor şi a antonimelor în contexte date etc.

2.5. să se exprime clar şi concis;

Exerciţii de utilizare corectă, în textul oral, a limbii literare; exerciţii de asigurare a proprietăţii, clarităţii şi preciziei termenilor utilizaţi etc.

2.6. să utilizeze în textele scrise mijloace plastic-expresive originale, inclusiv epitete, comparaţii, personificări;

Exerciţii de creare a diferitelor imagini artistice: epitet, comparaţie, personificare, enumeraţie, repetiţie etc.

2.7. să-şi adapteze vorbirea la parteneri şi la situaţia de comunicare;

Activităţi de comunicare orală - în clasă sau în afara ei - cu o mare diversitate de parteneri: cunoscuţi/necunoscuţi; copii/adulţi; în grup mic/în colectiv; cu statute şi roluri sociale diferite; activităţi comunicative în contexte formale şi informale, familiare sau nu elevului; antrenarea de adaptare a comportamentului nonverbal (gest, mimică, postură) la partener şi la situaţie etc.

2.8. să conştientizeze rolul afectivităţii în exprimarea orală;

Conversaţii în grup pentru dezvoltarea competenţelor interactive (relaţiile în grupul mic sau mare etc.); exerciţii de selectare şi adoptare a timbrului şi a tonului potrivite pentru comunicarea mesajului oral; de răspuns la „aşteptările” partenerului; de adaptare a elementelor nonverbale la tonul general al comunicării etc.

2.9. să stabilească relaţii directe de dialog cu diverse categorii de persoane;

Exerciţii de selectare şi folosire adecvată a mărcilor de iniţiere, de menţinere şi de încheiere a unui dialog;

2.10.să susţină, într-un grup, un monolog alcătuit din enunţuri simple.

Exerciţii de construire a unor monologuri informative, interpretative, narative, descriptive, argumentative, persuasive, „de opinie” etc.; antrena-mente de alcătuire a unor secvenţe orale de introducere, de cuprins şi de încheiere pentru un presupus monolog; exerciţii de selectare şi de utilizare adecvată a conectorilor textuali etc.

3. LECTURA

3.1.să citească expresiv orice text învăţat;

Activităţi de lectură expresivă, pe roluri etc.

3.2. să perceapă şi să înţeleagă global conţinutul textului citit;

Citirea şi învăţarea unor texte scurte.

3.3. să conştientizeze importanţa următoarelor elemente componente ale cărţii: titlul, tabla de materii;

Exerciţii intuitive de stabilire a legăturii dintre tipul de copertă (imagine/titlu) şi oferta de lectură (texte beletristice, dicţionare, enciclopedii, programe de teatru etc.); exerciţii de căutare şi de selectare a informaţiei dorite cu ajutorul tablei de materii etc.

3.4. să identifice expresii şi cuvinte noi din text, integrîndu-le în propriul sistem lexical;

Exerciţii de identificare a unor expresii şi cuvinte noi într-un text citit; folosirea dicţionarelor şi a glosarelor pentru căutarea cuvintelor noi etc.;

3.5. să sesizeze elementele textului în componente ale paginii de carte (aşezarea în pagină);

Exerciţii de identificare a elementelor componente ale paginii de carte: capitol, text, note de subsol, index, ilustraţii;

3.6. să sesizeze relaţiile dintre text şi imaginile aferente acestuia;

Exerciţii de sesizare a legăturii dintre imagine şi text prin consultarea dicţionarelor, a manualelor, a enciclopediilor, a ziarelor etc.;

3.7. să identifice, într-un grupaj de informaţii, ideea/ideile principale;

Rezumarea ideilor principale dintr-un text şi legarea acestora de sensul general al textului respectiv etc.

3.8. să identifice şi să recepteze adecvat diverse procedee de expresivitate artistică: epitetul, comparaţia, personificarea;

Exerciţii-rebus cuprinzînd definiţii ale figurilor de stil învăţate; exerciţii de comparare a limbajului figurativ dintr-un text literar şi unul nonliterar;

3.9. să deosebească modurile de expunere în text;

Exerciţii de identificare şi de delimitare a părţilor componente ale unui text: introducere, cuprins, încheiere, precum şi al modurilor de expunere; observarea şi discutarea începutului şi sfîrşitului basmelor; discutarea textelor citite în funcţie de următorii parteneri; cine (personajele), cînd, unde (plasarea acţiunii în timp şi în spaţiu, cum (modul de desfăşurare a acţiunii, stilul autorului) etc.

3.10. să sesizeze valorile expresive ale categoriilor morfologice învăţate;

Exerciţii de identificare a categoriilor morfologice cu rol expresiv; exerciţii de identificare a relaţiilor sintactice şi a rolului lor etc.

3.11.să stabilească legături între textul citit şi lecturile anterioare;

Activităţi de susţinere a propriilor puncte de vedere privind ideile dintr-un text, cu referinţe (prin analogie sau opoziţie) la alte texte etc.

3.12. să citească fluent şi coerent un text necunoscut.

Citirea expresivă a unor texte cunoscute, prin evidenţierea corectă a sensului cu ajutorul mijloacelor verbale şi nonverbale etc.

4. SCRIEREA

4.1. să scrie lizibil şi să prezinte un text îngrijit;

Exerciţii de scriere caligrafică; de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte; de organizare echilibrată a paginii; de evidenţiere prin mijloace paragrafemice (sublinieri, paranteze, corpuri diferite de literă); de dispunere a paragrafelor în textul redactat etc.

4.2. să aplice corect semnele ortografice şi de punctuaţie învăţate într-un text de mică întindere;

Exerciţii de ortografiere a grupurilor de litere; de despărţire a cuvintelor în silabe; de scriere a cuvintelor derivate şi a celor compuse; de ortograficre a formelor flexionale ale părtilor de vorbire folosite în textele redactate; exerciţii de ortografiere a pronumelor personale, a verbelor la modul indicativ însoţite de pronume personale neaccentuate; exerciţii de plasare corectă a semnelor de punctuaţie etc.

4.3. să elaboreze un plan simplu de idei în vederea realizării unui text scris; să redea în scris conţinutul unui text;

Exerciţii de identificare a informaţiilor dintr-un text; de diferenţiere a ideilor principale de ideile secundare; de interpretare a faptelor comunicate; de selectare a ideilor pentru un text propriu; de organizare şi de dezvoltare a ideilor propuse etc.

4.4. să dezvolte ideile unui plan într-un text coerent, de mică întindere (1 pagină);

Exerciţii de ordonare a secvenţelor de informaţie; de corelare a textului redactat cu titlul de dezvoltare;

4.5. să redacteze propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical;

Exerciţii de construire a unor propoziţii şi fraze corecte etc.

4.6. să folosească procedee simple de asigurare a expresivităţii textului redactat;

Exerciţii de utilizare, în textul propriu, a elementelor cu valoare expre-sivă; de asociere a sunetelor în contexte cu forţă sugestivă, evocatoare (onomatopee, derivate onomatopeice) etc.

4.7. să manifeste grijă pentru redactarea corectă a textului;

Exerciţii de combinare a informaţiilor conform propriului univers afectiv; de formulare a unor opinii şi puncte de vedere personale, referitoare la valoarea estetică a unor texte etc.

4.8. să elaboreze scurte texte funcţionale (fişe de bibliotecă);

Exerciţii de formulare a enunţului interogativ, declarativ şi imperativ; de documentare în vederea prezentării unui grupaj de informaţii; de extindere şi de reducere a unor texte funcţionale (scrisoarea, anunţul publicitar, fişa de bibliotecă etc.); de completare a formularelor oficiale etc.

4.9. să adapteze redactarea la scopul comunicant

Exerciţii de apreciere corectă a circumstanţelor comunicării; de selectare a formulelor textuale adecvate comunicării; de armonizare a ideilor la sistemul referenţial urmărit; de modificare a unui text în raport cu o sarcină stabilită etc.

4.10.să utilizeze corect sensul cuvintelor în raport cu tema propusă;

Exerciţii de selectare a vocabularului adecvat; de diferenţiere a sensurilor cuvîntului în context dat etc.

4.11. să alcătuiască rezumatul unui text literar/nonliterar (narativ).

Exerciţii de identificare a secvenţelor semnificative dintr-un text; de ordonare a momentelor acţiunii dintr-un text narativ; de interpretare a ideilor şi a sentimentelor comunicate; de rezumare a unui text ştiinţific/literar; de dezvoltare a unei secvenţe (iniţiale sau finale); de transformare a unei secvenţe dialogate în povestire sau invers; de caracterizare sumară a personajelor; de povestire a unui diafilm; de trecere a acestuia în bandă desenată sau invers etc.

CONŢINUTURILE RECOMANDATE

1. Lectura

1.1.Cartea - obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Aşezarea în pagină.

2. Textul

2.1. Texte literare - populare şi culte - aparţinînd diverselor genuri şi specii.

2.2. Texte nonliterare: „utilitare" (articolul de dicţionar, reclama etc.); distractive ("cuvinte încrucişate”, jocuri distractive etc.).

În ceea ce priveşte textele nonliterare, acestea pot fi integrate în lecţii ca elemente auxiliare, cu funcţie ilustrativă.

3. Teoria literară

3.1. Ce anume comunică literatura. Raportul dintre realitate şi literatură.

3.2. Textul şi opera. Opera literară.

3.3. Structura operei literare. Structura textului epic. Naraţiunea (ce şi cum se povesteşte, autorul şi naratorul). Descrierea. Dialogul. Personajul: caracterizarea sumară - portretul fizic şi portretul moral.

3.4. Figurile de stil. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul. Comparaţia. Personificarea.

3.5. Versificaţia. Strofa şi versul. Rima.

4. Practica raţională a limbii: tipuri de comunicare

4.1. Comunicarea orală. (Înţelegerea după auz şi vorbirea ).

4.1.1. Situaţia de comunicare. Emiţător. Mesaj. Context, Cod. Canal (exclusiv aplicativ, fără utilizarea metalimbajului ca atare). Situaţia de comunicare dialogată/monologată. Acomodarea limbajului la scopul comunicării.

Se pot folosi texte care să exemplifice diverse situaţii de comunicare (anunţuri. scrisori, ştiri, reclame, conversaţii cotidiene etc.)

4.1.2. Structurarea textului oral

a) Organizarea logico-semantică a mesajului (semnificaţia textului oral; elementele esenţiale/detaliile semnificative). Ideea principală, ideea secundară. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei.

Rezumatul oral.

b) Organizarea formală a mesajului. Constituenţii textului oral. Selectarea cuvintelor. Organizarea propoziţiei şi a frazei. Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale/nonverbale (gesturi, mimică etc.); expresivitatea în registrele limbii (standard, familiar etc.).

c) Textul dialogat şi monologat. Organizarea monologului informativ. Organizarea dialogului simplu. Semnele verbale/nonverbale de iniţiere a unui dialog. Formule elementare de menţinere şi de încheiere a dialogului. Formele de salut, de prezentare, de identificare, de permisiune şi de solicitare.

• Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:

- a identifica o persoană/un grup de persoane/de obiecte; a se adresa cuiva; a saluta; a pune o întrebare; a răspunde afirmativ/negativ la o întrebare;

- a iniţia/a încheia un schimb verbal;

- a cere/a da o informaţie despre: identitatea/starea/ocupaţia/calitatea socială a unei persoane; forma/calitatea/utilitatea unor obiecte; mediul familial/mediul social/naţionalitatea; un orar/un itinerar/desfaşurarea unei acţiuni;

- a localiza/a situa/a stabili: un loc în raport cu altul; un loc într-o regiune sau o zonă geografică;

- un parcurs;

- a exprima/a-şi exprima acordul/dezacordul; gusturile/punctele de vedere în legătură cu un fapt/o persoană; opinia/opiniile referitoare la ceva/cineva;

- a descrie un obiect/un ansamblu de obiecte;

- a prezenta o acţiune/o înlănţuire de acţiuni;

- a compara două sau mai multe obiecte/persoane/idei.

• Pentru exersarea acestor acte de vorbire se recomandă: discuţii asupra textelor citite şi ascultate; discuţii libere (despre jocuri, întîmplări din viaţa proprie şi a colegilor etc. ); recitări şi reproduceri ale unor texte, povestirea orală.

4.2. Scrierea

4.2.1. Procesul scrierii

a) Organizarea textului scris. Scopul redactării. Documentarea în vederea realizării unei lucrări. Părţile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).

b) Scrierea de mînă şi prezentarea textului. Scrierea caligrafică. Aşezarea corectă în pagina de caiet. Elementele auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.)

c) Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, semnul întrebării, semnul exclamării, ghilimelele.

4.2.2. Contexte de realizare

a) Scrierea funcţională (pentru un scop practic, informativ}. Notiţele. Temele. Extemporalul. Lucrarea trimestrială.

b) Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). Relatarea unor fapte şi întîmplări personale. Scrisoarea familială. Scrisoarea de felicitare.

c) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Povestirea. Descrierea, Portretul.

d) Scrierea despre textul literar/nonliterar. Rezumatul. Povestirea. Aprecieri sumare referitoare la textele lirice şi epice.

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau modernă, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune", în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract".

Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea 'in şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale", ci abordarea funcţională ;i aplicativă a acestora, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. în acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinînd de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să se sprijine, de fiecare dată, pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi.

Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de cîte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă.

Texte literare recomandate

Notă: Se vor selecta 10-12 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Intre acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, o pagină. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente mai semnificative, lectura integrală urmînd a constitui obiectul lecturii personale a elevilor. Lista noastră oferă sugestii orientative autorilor de manuale şi profesorilor. Aceştia pot alege şi alte titluri care să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, stilistic, formativ. Opţiunile trebuie să vizeze texte în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 2 şi 3.

Basme populare: Greuceanu, Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte, Prîslea cel voinic şi merele de aur (colecţia P. Ispirescu) etc.

Basme culte: I. Slavici, Zîna Zorilor, B. Şt. Delavrancea, Neghiniţă etc.

Basme din literatura universală: Fraţii Grimm, Hunsel şi Gretel, Cenuşăreasa. Peştişorul de aur (basm rusesc); Ch. Perrault, Piele de măgar, 1001 de nopţi {Sindbad marinarul); H. C. Andersen, Soldatul de plumb; O. Wilde, Prinţul fericit etc.

Legende populare: Descălecatul, Legenda lui Traian şi a Dochiei, Povestea Vrancei, Soarele şi Luna etc.

Legende culte: I. Neculce, O samă de cuvinte: D. Bolintineanu, Legende istorice; V. Alecsandri, Legenda rîndunicăi; A. Russo, Stînca Corbului etc.

Legende din literatura universală: Al. Mitru, Legendele Olimpului (Fragmente).

Parabole biblice: Fiul rătăcitor sau altele.

Snoave: A. Pann., Povestea vorbii, De-ale lui Păcală sau altele.

Proverbe, zicători, ghicitori.

Schiţe din literatura română: I. L. Caragiale, Vizită, Un pedagog de şcoală nouă; B. Şt. Delavrancea, Bunicul, Bunica; E. Gîrleanu, Sărăcuţul, Gîndăcelul: T. Arghezi, Din curtea cu jucării etc.

Schiţe din literatura universală: M. Twain, Broasca săltăreaţă din ţinutul Calaveras; H. Melville, Cele două feţe ale unei ţestoase etc.

Povestiri şi nuvele din literatura română: I. Creangă, Amintiri din copilărie (fragment); E. Gîrleanu, Căprioara; B. Şt. Delavrancea, Domnul Vucea; M. Sadoveanu, Dumbrava minunată. Domnul Trandafir, I. Al. Brătescu-Voineşti, Puiul: I. Teodoreanu, Prăvale Baba; V. Voiculescu, Ciobănilă; I. Druţă, Povestea furnicii; S. Vangheli, Bunelul etc.

Povestiri şi nuvele din literatura universală: G. de Maupassant, Tatăl lui Simon; I. S. Turgheniev, Biriuk etc.

Texte din folclorul copiilor: Numărători, Cimilituri, Ghicitori, Poezii ceremoniale, Colinde, Pluguşorul, Sorcova, Capra etc.

Poezii: V. Alecsandri, Sfirşit de toamnă; M. Eminescu, Ce te legeni..., La mijloc de codru, Povestea codrului; G. Coşbuc, Mama. Cîntec; 0. Goga, Toamna; T. Arghezi, Fă-te, suflete, copil, O furnică; L. Blaga, Focuri de primăvară, Părinţii, Cărăbuşul de aramă; I. Pillat, În vie; G. Topîrceanu. Acceleratul; N. Stănescu, Plopul; Gr. Vieru, Cîntec de leagăn pentru mama, Cuvîntul mamă, Copilărie; L. Deleanu, Pastel, V. Romanciuc, Privighetoarea etc.

5. Elemente de construcţie a comunicării

5.1. Lexicul

Vocabularul limbii române. Dinamica vocabularului (apariţii de noi cuvinte, dispariţii de cuvinte, modificări de sens).

Cuvîntul - unitate de bază a vocabularului. Formă şi conţinut. Cuvînt de bază. Cuvînt derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele.

Familia lexicală (numai cuvintele formate prin derivare).

Cîmpuri lexicale (nume de rudenie, nume de culori, nume de animale domestice şi sălbatice etc.).

Sinonimele.

Antonimele.

Regionalismele lexicale.

Arhaismele lexicale.

Utilizarea unor neologisme din domeniul tehnic şi ştiinţific. Utilizarea corectă a cuvîntului; variante lexicale.

5.2. Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele, consoanele, semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba. Silabele accentuate şi cele neaccentuate. Regulile fonetice de despărţire a cuvintelor în silabe. Ortografia privind despărţirea cuvintelor în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului).

5.3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclu) primar). Părţile gramaticii (morfologie şi sintaxă). Propoziţia şi părţile de propoziţie. Propoziţia simplă şi cea' dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. Propoziţia enunţiativă şi cea interogativă. Fraza.

5.4. Morfosintaxa

5.4.1. Verbul - nucleul comunicării

Timp, persoană, număr.

Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaşterea acestora în text).

Timpurile modului indicativ: prezentul, imperfectul, perfectul simplu, perfectul compus (inclusiv formele inverse), mai mult ca perfectul, viitorul 1 (formele literare şi populare, inclusiv formele inverse).

Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea: valoarea lor predicativă.

Funcţia sintactică: predicat verbal; predicat nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ).

5.4.2. Substantivul

Substantive comune şi substantive proprii. Genul. Numărul. Articolul hotărît. Articolul nehotărît.

Cazurile substantivului

Nominativul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ.

Acuzativul. Prepoziţia - rolul ei în exprimarea acuzativului. Prepoziţia simplă şi compusă. Funcţii sintactice: complement şi atribut.

Dativul. Articolul genitival (posesiv). Acordul articolului genitival în gen şi număr cu substantivul determinat. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcţii sintactice: atribut substantival.

Vocativul.

5.4.3. Substituţii substantivului

5.4.3.1. Pronumele

Pronumele personal: Persoană, număr, gen. Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Formele: dînsul, dînsa, dînşii, dînsele. Funcţii sintactice: subiect, atribut pronominal (în genitiv şi acuzativ), complement (în dativ şi acuzativ).

5.4.3.2. Numeralul

Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Funcţii sintactice: subiect, atribut, complement.

5.4.4. Determinanţii substantivului

Adjectivul

Adjective variabile şi invariabile. Acordul adjectivului în gen, număr şi caz. Funcţii sintactice: atribut adjectival şi nume predicativ. Adjective formate cu prefixe şi sufixe. Topica adjectivului.

5.4.5. Adverbul

Adverbe de loc, de timp, de mod. Adverbe provenite din adjective. Funcţia sintactică.

5.4.6. Interjecţia Tipuri de interjecţii. Rolul interjecţiei în comunicare.

5.5. Sintaxa propoziţiei

5.5.1. Predicatul

Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale). Predicatul nominal: Valorile morfologice ale verbului a fi. Numele predicativ simplu şi multiplu.

5.5.2. Subiectul

Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul.

5.5.3. Atributul

Elementele regente ale atributului.

Atributul adjectival ("exprimat prin adjectiv provenit din verb la participiu).

Atributul substantival. Atributul substantival genitival şi cel substantival prepoziţional.

5.5.4. Complementul

Elemente regente ale complementului (numai verbul). Complementele circumstanţiale şi necircumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Părţile de vorbire prin care se exprimă (substantiv, pronume şi adjectiv).

5.5.5. Sintaxa frazei. Fraza. Propoziţia principală. Propoziţia secundară. Fraza formată din propoziţii principale şi secundare. Elementele de relaţie în frază: conjuncţii (simple, compuse) şi alte părţi de vorbire cu acest rol. Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. Subordonarea.

CLASA a VI-a

1. INŢELEGEREA DUPA AUZ

La sfîrşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

1.1. să înţeleagă sensul general al mesajului audiat, intuind cuvintele necunoscute;

Exerciţii de audiere a mesajului cu selectarea cuvintelor necunoscute; exerciţii de încadrare a cuvintelor necunoscute în context; activităţi de lucru cu dicţionarul (explicativ/de sinonime/de antonime/de omonime); exerciţii de receptare auditivă a cuvintelor noi în serii sinonimice şi antonimice.

1.2. să facă distincţie între informaţia esenţială şi cea secundară;

Exerciţii de selectare a cuvintelor-cheie; a îmbinărilor de cuvinte în des-prinderea informaţiei esenţiale; exerciţii de tipul: „Despre ce e textul?" „Ce?".

1.3.să extragă şi să ierarhizeze informaţia aferentă ideilor principale;

Exerciţii de structurare a ideilor principale într-un text audiat; exerciţii de ierarhizare a ideilor principale. Alcătuirea unui plan oral.

1.4. să sesizeze în mesajul oral respectarea sau încălcarea anumitor calităţi generale ale stilului (proprietatea, precizia, claritatea);

Activităţi de comunicare care vor aborda diverse probleme: monologuri, discuţii, dezbateri etc.

1.5. să deosebească, în comunicarea orală, tipurile de texte literare de cele nonliterare;

Exerciţii de detectare a textelor literare şi nonliterare emise natural sau mediat; exerciţii de construire şi reproducere a textelor literare şi nonliterare.

1.6. să integreze informa{ia nouă în sistemul propriu de cunoştinţe;

Exerciţii de selectare a informaţiilor noi dintr-un text ascultat (fie în cadrul lecţiei, fie în cadrul emisiunilor TV, radio, conferinţe etc.).

1.7. să manifeste discernămînt (prin acceptare/respingere) faţă de mesajul oral;

Exerciţii de ascultare şi evaluare (conform unui algoritm) a unui mesaj oral; exerciţii de argumentare/contra-argumentare a tezelor din mesajul ascultat.

1.8. să recepteze adecvat formulele de iniţiere, menţinere şi încheiere a unui dialog;

Activităţi practice de comunicare dialogată:

- dialog improvizat

- joc de rol.

Exerciţii de detectare a formulelor specifice în realizarea unui dialog (din texte audiate).

1.9.să distingă diverse tipuri de monolog oral (informativ, publicitar, personal etc.).

Exerciţii de detectare a secvenţelor de monolog (din texte audiate); exerciţii de prezentare a diverselor tipuri de monolog.

2. VORBIREA

2.1. să structureze corect, coerent şi logic ideile comunicate;

Exerciţii de structurare coerentă, logică a ideilor: • exerciţii de organizare cronologică a ideilor (Cine? Cînd? Unde? Cum?);

exerciţii de formulare a ideilor principale şi secundare;

• exerciţii de alcătuire în grup a unui plan simplu;

• exerciţii orale (în grup) de ierarhizare a unor idei dispersate.

2.2. să utilizeze adecvat în exprimarea orală diverse tipuri de propoziţii simple (enunţiative, interogative, exclamative) şi fraze;

Exerciţii orale de utilizare, în contexte diverse, a propoziţiilor enunţiative, interogative, exclamative; exerciţii de constituire a dialogurilor (dialoguri improvizate); exerciţii de adecvare a intonaţiei în raport cu tipurile de propoziţii utilizate (enunţiative, interogative, exclamative).

2.3. să-şi adapteze vorbirea la:

a) starea psihică sau dispoziţia partenerilor;

b) situaţiile speciale sau neprevăzute din dialog/monolog;

Exerciţii şi jocuri de dicţie, exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare, a cuvintelor plurisilabice (cu 4-5 şi mai multe silabe); prezentări orale, însoţite de autoevaluări; exerciţii de regularizare a informaţiei, a tonului şi a tempoului în vorbire; exerciţii - înscenări, exerciţii - recitaluri etc.

2.4. să marcheze, prin accent şi intonaţie, aspectele importante ale mesajului oral şi să respecte normele ortoepice;

Exerciţii în perechi, în grupuri mici, în grupuri mai mari:

• dialoguri improvizate;

• monologuri improvizate;

• organizarea dezbaterilor pe anu-mite teme; exerciţii de evaluare şi autoevaluare a dezbaterilor; evaluarea efectuată de grupul de experţi.

2.5. să selecteze, în funcţie de motivaţiile proprii, informaţiile pe care doreşte să le comunice;

Exerciţii de utilizare a accentului logic; exerciţii de pronunţare corectă a cuvintelor (a neologismelor, a formelor literare).

2.6. să susţină un dialog direct sau la distanţă;

Activităţi de comunicare pe diferite teme.

2.7. să utilizeze adecvat formulele de iniţiere, menţinere şi încheiere a unui dialog;

Exerciţii de utilizare a formulelor de iniţiere, menţinere şi încheiere a unui dialog:

• dialog improvizat în pereche, în grupe mici;

• înscenări etc.

2.8. să susţină un monolog simplu, cli caracter informativ într-o situaţie inedită,

Exerciţii de susţinere a unui monolog simplu (cu indicarea timpului: 2 min. (3 min.); exerciţii de evaluare şi auto-evaluare a susţinerii unui monolog simplu.

2.9. să manifeste o atitudine pozitivă, favorabilă actului de comunicare.

Exerciţii de selectare a informaţiilor; exerciţii de fixare; exerciţii de vorbire folosind fişele tip „telegramă".

3. LECTURA

3.1. să înţeleagă rolul elementelor auxiliare din structura unei cărţi;

Exerciţii de citire a copertei/a cuprinsului unei cărţi (manual, de beletristică, dicţionar etc.);

- exerciţii de cercetare a informaţiei necesare (solicitate) în baza tablei de materii.

3.2. să sesizeze legătura dintre elementele componente ale paginii de carte,

Observarea şi identificarea coerenţei elementelor componente ale paginii de carte: capitol, paragraf, note de subsol, imagini;

  • exerciţii de identificare a modurilor de aşezare în pagină a anumitor texte;
  • exerciţii de identificare a semnelor grafice utilizate într-o pagină de carte

3.3. să recunoască într-un text citit elemente descriptive, narative, dialogale;

Exerciţii de identificare a textelor descriptive, narative, dialogale; exerciţii de detectare a elementelor specifice fiecărui tip de texte; exerciţii de identificare a textelor; exerciţii de identificare într-un text a secvenţelor descriptive, narative.

3.4. să recunoască şi să contureze rolul mijloacelor artistice studiate;

Exerciţii de recunoaştere a mijloacelor artistice; exerciţii de selectare a mijloacelor artistice (dintr-un text liric/epic); exerciţii de comparare a limbajului figurativ în diverse texte (literare/nonliterare).

3.5. să înţeleagă în detalii conţinutul textului citit;

Exerciţii de lectură pe alineate; exerciţii de situaţii de problemă: Ce? De ce? Cum? Pentru ce?; exerciţii de alcătuire a planului de idei (simplu şi dezvoltat); Exerciţii de fişare.

3.6. să extragă din textul citit informaţiile aferente ideii/ideilor principale;

Exerciţii de detectare a cuvintelor-cheie, a sintagmelor-cheie; de selectare a ideilor principale; de ierarhizare a ideilor principale; de fişare.

3.7. să integreze achiziţiile noi în sistemul propriu de informaţii;

Exerciţii de dezbateri, cu utilizarea în comunicări a informaţiilor selectate (din reviste, manuale, studii, literatură artistică); activităţi creatoare (texte scurte/eseuri) utilizînd informaţiile achiziţionate; eseuri-reflecţii pe marginea textelor citite.

3.8. să-şi adapteze lectura la auditoriu şi la situaţia concretă de lectură;

Activităţi de lectură în diferite con-texte, cu auditoriu diferit (lucrul în echipe cu schimbarea treptată şi reciprocă a lectorului şi auditoriului);

3.9. să manifeste curiozitate şi interes faţă de textul citit;

Citirea unor fragmente dintr-o carte care incită curiozitatea; exerciţii tip: „Schimb de lecturi", „Schimb de impresii".

Dezbateri: „E foarte interesantă această carte!". Discuţii: „Poetul preferat!".

3.10. să depisteze valorile etice ale personajelor/eroului liric al operelor literare;

Exerciţii - situaţii de problemă; exerciţii de selectare a pasajelor concludente; eseuri – reflecţii raportate la valorile etice ale personajului/eroului liric.

3.11. să citească expresiv texte literare care aparţin diverselor genuri, demonstrînd înţelegerea înlănţuirii ideilor şi episoadelor.

Exerciţii de lectură expresivă; micro-recitaluri (opere indicate de profesor şi de opere la alegere).

4. SCRIEREA

4.1.să organizeze ideile în funcţie de destinaţia textului redactat;

Exerciţii de redactare a textelor în baza unui plan dat; exerciţii de alcătuire a unui plan pe o anumită temă şi redactarea textului; să redacteze rezumate în baza unor texte.

4.2. să valorifice, în contexte cît mai diferite, polisemia şi sinonimia lexicală;

Exerciţii de utilizare a cuvintelor potrivite la locul potrivit; exerciţii de utilizare adecvată a sinonimelor; exerciţii de redactare a unor texte cu subiecte folosind adecvat un anumit şir de sinonime.

4.3. să utilizeze adecvat diverse tipuri de propoziţii şi fraze (enunţiative, interogative, exclamative);

Exerciţii de redactare, utilizînd diverse tipuri de propoziţii:

  1. dialoguri
  2. monologuri
  3. descrieri.

4.4. să asigure organizarea coerentă a enunţurilor într-un text simplu;

Exerciţii de detectare a ideilor dintr-un text simplu; de ierarhizare a ideilor într-un text simplu.

4.5. să folosească semnele orto-grafice şi de punctuaţie învăţate;

Exerciţii de identificare a greşelilor şi de corectare: în perechi, în grup; de analiză a greşelilor-tip; dictări reciproce; de autoevaluare a corectitudinii.

4.6. să-şi adapteze scrierea la situaţie specială de comunicare;

Exerciţii de redactare a unor texte scurte pe anumite teme; exerciţii de evaluare a textelor scrise la o situaţie specială de comunicare.

4.7. să scrie corect, lizibil şi să prezinte un text îngrijit la temele studiate;

Exerciţii de evaluare şi auto-evaluare a aspectului textului redactat; exerciţii de organizare echilibrată a paginii.

4.8. să utilizeze în mod adecvat. elementele paragrafemice;

Exerciţii de evidenţiere prin mijloace paragrafemice anumite mo-mente, aspecte din text: sublinieri, paranteze, sigle, culori etc.

4.9. să transmită şi să solicite informaţii din diferite domenii;

Exerciţii de redactare a textelor funcţionale: reţetă, buletin meteo, spot publicitar, anunţ publicitar, aviz, telegramă.

4.10. să redacteze scurte texte funcţionale;

Exerciţii de redactare despre o experienţă personală;

4.11. să redea, în scris, conţinutul unui text, folosind procedeele de expresivitate artistică învăţate, evidenţiind tipul şi structura acestuia;

Exerciţii de redactare a rezumatelor; exerciţii de identificare a întîmplărilor pentru a evita amănuntele; exerciţii de formulare concisă a unui text.

4.12. să scrie despre o experienţă personală. adecvîndu-şi exprimarea la sentimentele prezentate.

Exerciţii de redactare a unor pagini de “Jurnal personal”; exerciţii de relatare a unor impresii personale: exerciţii de redactare a scrisorilor (din corespondenţa de familie).

CONTINUTURILE RECOMANDATE

1. Lectura

1.1. Cartea – obiect cultural. Structura cărţii: cuprinsul, prefaţa, postfaţa.

2. Textul. Textul literar şi textul nonliterar.

2.1. Texte literare populare şi culte — aparţinînd diverselor genuri şi specii.

2.2. Texte nonliterare: „utilitare” (anunţul, afişul); distractive etc.

3. Teoria literară

3.1. Cine este autorul mesajului în comunicarea literară?

3.2. Textul şi opera. Prezentarea aceleiaşi teme într-un text de tip literar/nonliterar. Textul folcloric. Caracteristicile operei folclorice (orală, colectivă, anonimă, sincretică).

3.3. Structura operei literare. Textul narativ. Naraţiunea (perspectiva, naraţiunea la persoana a 111-a şi naraţiunea la persoana întîi; subiectul operei, momentele subiectului, timpul şi spaţiul acţiunii). Textul descriptiv.

Descrierea (descrierea în proză, portretul literar, individual şi colectiv, tabloul). Dialogul - mijloc de caracterizare a personajelor.

3.4. Figurile de stil. Epitetul. Tipuri de epitete. Hiperbola. Metafora (familiarizare).

3.5. Versificaţia. Tipuri de strofe. Tipuri de rimă (împerecheată, încrucişată). Măsura. Ritmul (familiarizare).

Doine populare: de haiducie, de înstrăinare, despre soartă şi noroc, de dor etc.

Doina cultă: V. Alecsandri, Doina, Sora şi hoţul, Crai nou, Strunga. Cîntec ostăşesc, Cîntec haiducesc; G. Coşbuc, Doina, Pentru libertate etc.

Balade populare: Toma Alimoş sau Novac şi corbul etc. .

Balade culte: G. Coşbuc, Moartea lui Fulger, S. Vangheli, Şalul verde etc.

Legende populare: Soarele şi luna, Codreanul, Dragoş, Legenda rîndunicii etc.

Legende culte: V. Alecsandri, Legenda ciocîrliei, Dumbrava roşie; Al. Mitru, Legenda valahă: M. Sadoveanu, Mărţişor etc.

Ode: G. Coşbuc, Patria română etc.

Pasteluri: V. Alecsandri, Iarna; G. Coşbuc, Vestitorii primăverii, Vara, În miezul verii, Nunta în codru; I. Pillat, Brumărel; O. Goga, Toamna etc.

Parabole biblice: Parabola vieţii, a samariteanului milos sau altele.

Fabule: Gr. Alexandrescu, Cîinele şi căţelul, Boul şi viţelul. Lupul moralist, Dragostea leului; Al. Donici. Vulpea şi bursucul. Frunzele şi rădăcina. Doi cîini etc.

Fabule din literatura universală: Esop, Leul şi vulpea, Vrăjitorul; I.A. Krîlov, Lupul şi cucul; Lebăda, ştiuca şi racul etc.

Folclorul obiceiurilor calendaristice

Povestiri din literatura romănă: Gr. Ureche, De moartea lui Ştefan-Vodă cel Bun; C. Negruzzi, Sobieski şi românii; Istoria unei plăcinte, Lumînărica; N. Bălcescu, Ardealul; I. Creangă, Amintiri din copilărie (Capitolul I), Prostia omenească, Povestea unui om leneş: M. Sadoveanu, În pădurea Petrişorului; I. L. Caragiale, Dl Goe; F. Neagu, Descoperind rîul; I. Druţă, Vînătorii de raţe, Trofimaş; I.Al. Brătescu-Voineşti, Privighetoarea, În lumea dreptăţii; Al. Odobescu, Mihnea-Vodă cel Rău; I. Teodoreanu, În casa bunicilor, Uliţa copilăriei: M. G. Cibotaru, Miţa, Un cîntec fără nume; V. Voiculescu, Ciobănilă; etc.

Povestiri din literatura universală: A. Daudet, Minunatele isprăvi ale lui Tartarin din Tarascon, Piciul; M. Gorki, Copilăria mea; R. Kipling, Cărţile junglei; J. London, Colţ-Alb: A. de Saint-Exupery, Micul prinţ; M. Twain, Prinţ şi cerşetor, Aventurile lui Huckleberry Finn; J. Renard, Morcoveaţă, S. Lagerlof, Minunata călătorie a lui Nils Holgerson; H. Malot, Singur pe lume, Mizerabilii etc.

Poezii: M. Eminescu, Revedere, O, rămîi: T. Arghezi, Întoarcerea la brazda, Prisaca; G. Coşbuc, Iarna pe uliţă. Lupta vieţii; Gr. Vieru, Mă rog de tine, Către fiu, Mamă; A. Blandiana. Întîmplări din grădina mea; G. Topîrceanu, Crescut în suflet, Apa Nistrului; L. Lari, Doină; V. Romanciuc, Închinare; A. Suceveanu, Colind pentru Eminescu etc.

4. Practica raţională a limbii: tipuri de comunicare

4.1. Comunicarea orală (înţelegerea după auz şi vorbirea)

4.1.1. Situaţia de comunicare. Situaţia de comunicare dialogată/monologată (actualizare). Dialogul şi conversaţia. Adaptarea la interlocutor şi la particularităţile emiterii (directe/mediate).

4.1.2. Structurarea textului oral

(a) Organizarea logico-semantică a mesajului. Ordonarea ideilor (actualizare).

(b) Organizarea formală a mesajului. Progresia secvenţelor în textul oral descriptiv (constituenţi, modalităţi simple de realizare a coerenţei textuale). Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.

(c) Textul dialogat şi cel monologat. Organizarea monologului informativ (relatarea unor întîmplări). Organizarea replicilor într-un dialog complex. Formulele de iniţiere, încheiere şi de menţinere a dialogului. Structurarea secvenţelor „întrebare - răspuns". Modalităţile de formulare a unei cerinţe, opinii, impresii şi permisiuni.

Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:

- a identifica/a deosebi un obiect/o persoană de alta;

- a susţine un schimb verbal într-o conversaţie în grup;

- a-şi exprima gusturile şi opiniile despre ceva/cineva; a stabili o analogie, o comparaţie; a-şi exprima o impresie/o opinie personală; a cere acordul/permisiunea cuiva;

- a propune ceva cuiva: a formula o propunere, a accepta/a refuza o propunere;

- a descrie un obiect/o persoană/un loc;

- a prezenta o acţiune complexă;

- a compara mai multe calităţi fizice/idei.

4.2. Scrierea

4.2.1. Procesul scrierii

(a) Organizarea textului scris. Organizarea unui text în funcţie de destinaţie. Trecerea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers.

(b) Scrierea de mînă şi prezentarea textului, Aşezarea în pagină. Simbolurile şi imaginile.

(c) Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog şi de pauză. Semnele ortografice. Cratima. Apostroful. Punctul, ca semn ortografic.

4.2.2. Contexte de realizare

(a) Scrierea funcţională (pentru un scop practic, informativ). Textul simplu de tip informativ. Instrucţiunea simplă.

(b) Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). Relatarea la persoana I. Argumentarea unui punct de vedere.

(c) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Povestirea unor fapte şi întîmplări imaginate. Descrierea unui peisaj. Construirea unui dialog, pornind de la o convorbire telefonică imaginată. Exerciţii de identificare a scrisului figurat al cuvintelor (jocuri poetice). Portretul-ghicitoare al unei persoane cunoscute.

(d) Scrierea despre textul literar/nonliterar. Rezumatul. Conspectul unui text de informare ştiinţifică. Subiectul operei literare. Aprecieri simple, referitoare la organizarea textelor lirice studiate.

5. Elemente de construcţie a comunicării

5.1. Noţiuni de fonetică. Valori expresive ale grupurilor de sunete în context. Accentul lexical, importanţa accentului în diferenţierea semantică şi gramaticală a cuvintelor.

5.2. Lexicul

Îmbogăţirea vocabularului prin mijloace interne.

Derivarea. Sufixele şi valorile lor semantice.

Compunerea, procedeele compunerii. Scrierea şi abrevierea cuvintelor. Sistemul siglelor (scrierea lor cu majuscule).

Sinonimia şi antonimia. Seriile sinonimice.

Polisemia (familiarizare). Sensul propriu şi sensul figurat.

Dinamica lexicului pe axele timp/spaţiu: arhaisme/neologisme/regio-nalisme.

5.3. Sintaxa propoziţiei

Clasificarea propoziţiilor (R).

Structurarea diverselor tipuri de propoziţii; trecerea de la o formă la alta, de la o structură la alta: enunţiative - interogative; afirmative - negative; simple - dezvoltate.

Funcţiile sintactice în propoziţie (R).

Predicatul. Subiectul. Subiectul multiplu.

Determinarea în propoziţie (complementele şi atributele studiate în clasa a V-a).

5.4. Morfosintaxa elementelor componente ale propoziţiei (R)

5.4.1. Sfera verbului

Modurile personale. Modul indicativ. Modul imperativ. Rolul imperativului în vorbirea dialogată formală/informală.

Modul conjunctiv.

Modul condiţional-optativ. Propoziţia optativă.

Modurile nepersonale

Infinitivul. Gerunziul. Participiul. Supinul.

Funcţiile verbului

Predicatul verbal exprimat prin verb.

Predicatul nominal. Verbul a fi cu valoare copulativă şi predicativă.

Determinanţii verbului (R)

Adverbul.

Structuri cu funcţia de complemente circumstanţiale de loc, de timp şi de mod; complemente directe şi complemente indirecte.

5.4.2. Sfera substantivului

Substantivul (R). Substantivele comune şi proprii. Substantive defective dc singular şi substantive defective de plural. Ortograma formelor de plural. Substantivele colective. Modalităţi de formare.

Determinanţii substantivului (R). Determinarea cu articolul hotărît propriu-zis, genitival şi adjectival. Declinarea cu articolul hotărît şi nehotărît.

Cazurile substantivului.

Adjectivul (R). Acordul în gen, număr, caz. Gradele de comparaţie ale adjectivelor. Adjectivele fără grade de comparaţie.

Substantivul în genitiv şi acuzativ (funcţia de atribut substantival genitival şi prepoziţional).

Adverbul precedat de prepoziţie (R). Funcţia de atribut (atributul adverbial).

5.4.3. Substituţii substantivului

Pronumele.

Pronumele personal (R). Ortografia pronumelor personale, formele neaccentuate (dativ-acuzativ); alternanţa formelor accentuate şi neaccentuate. Funcţiile pronumelui personal (complement direct, indirect, atribut, nume predicativ).

Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ (de apropiere, de depărtare şi de identitate). Acordul în gen, număr şi caz cu substantivul. Formele populare şi regionale - funcţia expresivă a acestora. Funcţiile sintactice ale pronumelui demonstrativ (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect).

5.4.4. Numeralul (R). Numerale cardinale şi ordinale (folosite ca substantive şi ca adjective). Acordul şi flexiunea numeralelor ordinale.

5.4.5. Sintaxa frazei. Structura frazei simple (propoziţia principală, propoziţia subordonată). Raportul de coordonare şi subordonare. Propoziţia regentă, propoziţia subordonată. Rolul elementelor de relaţie, coordonatoare şi subordonatoare.

CLASA a VII-a

1. ÎNŢELEGEREA DLIPĂ AUZ

La sfîrşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă următoarele activităţi:

1.1. să înţeleagă semnificaţia generală a unui mesaj oral;

- exerciţii de sesizare a unui element perturbator în comunicarea orală, de identificare a cuvintelor-cheie dintr-un mesaj oral.

1.2. să sesizeze modalităţile de organizare a secvenţelor textuale ale unui mesaj oral;

Exerciţii de identificare a unor modalităţi specifice de „intrare" în dialog.

1.3. să integreze categoriile semantice în structuri lexicale proprii, sesizînd valoarea expresivă a acestora;

  • să delimiteze informaţia de bază de cea scenică,
  • sa reţină esenţialul dintr-un mesaj oral'

Exerciţii de stabilire a sensului unui cuvînt într-un context dat, de identificarc a împrumuturilor neologice; exerciţii de sesizare a relaţiilor de sinonimie, antonimic. omonimie, polisemic într-o comunicare orală; exerciţii de sesizare a valorilor semantico-stilistice a expresiilor frazeologice într-o comunicare orală; exerciţii de sesizare a unor calambururi; jocuri de cuvinte; descifrarea sensurilor aceloraşi cuvinte în contexte diferite.

1.4.să sesizeze abaterile de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat;

Exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice şi a atracţiei paronimice; de identificare a formei corecte a cuvintelor; exerciţii de sesizare a dezacordurilor gramaticale.

1.5. să sesizeze natura formală sau informală a unui dialog;

Exerciţii de identificare a punctelor principale ale dialogului (intenţie, parteneri, situaţie de comunicare); exerciţii de discriminare a naturii formale sau informale a dialogului.

1.6. să discearnă, într-o situaţie de vorbire simultană, mesajul important pentru sine;

Exerciţii de ascultare simultană sau imediat succesiva a cel puţin două mesaje orale; exerciţii de sesizare a secvenţelor cu sens şi a secvenţelor fără sens; exerciţii de repetare a unor replici, a unor argumente şi a unor contraargumente dintr-un mesaj oral.

1.7. să distribuie alternativ interesul pentru diferiţi participanţi la comunicare.

Jocuri didactice tip: (creative)

  • joc de rol „emiţător-receptor" (comunicări);
  • prezentări orale realizate într-un interval de timp indicat (2 min./3 min./4 min.).

2. VORBIREA

2.1.să asigure coerenţa ideilor exprimate;

Exerciţii de identificare a ideii principale şi a detaliilor aferente. de determinare a interacţiunii dintre ideile principale şi ideile secundare, de construcţie a unui discurs.

2.2. să valorifice categoriile semantice învăţate, în contexte diferite;

Exerciţii de comparare a sensurilor unor cuvinte în contexte diferite, de construire a unor familii lexicale, de utilizare corectă a neologismelor în contexte diverse; exerciţii de discriminare a paronimelor; exerciţii de corectare a unor construcţii pleonastice, de utilizare a antonimelor, sinonimelor şi a cuvintelor polisemantice în contexte diferite.

2.3. să respecte normele morfosintactice şi ortoepice în propoziţii şi în fraze;

Exerciţii de utilizare corecta a categoriilor gramaticale învăţate, de construire a unui monolog sau a unui dialog; descrierea unor obiecte, a unor tablouri din natură, a unor fenomene; exerciţii de construire a unor mici naraţiuni, de utilizare expresivă a resurselor limbii.

2.4. să-şi adapteze vorbirea la situaţiile speciale sau neprevăzute de dialog sau monolog;

Exerciţii de comunicare orală în con-texte formale sau informale, de comunicare în grup; exerciţii de adaptare a comportamentului verbal şi nonverbal la o situaţie de comunicare inedită.

2.5. să recurgă la elemente de afectivitate în comunicarea orală.

Exerciţii de exprimare a opiniilor, de utilizare a elementelor nonverbale într-un dialog.

3. LECTURA

3.1. să citească o varietate de texte literare sau nonliterare, demonstrînd înţelegerea sensului acestora; să identifice personajele şi rolul lor într-un text lecturat;

Exerciţii de identificare a diferenţelor dintre textele literare şi nonliterare; comentarea sensului global al unor texte.

3.2. să recunoască modalităţile specifice de organizare a textului epic şi procedeele de expresivitate în textul liric;

- să caracterizeze trăsăturile caracteristice ale unui text literar;

Exerciţii de identificare a structurii textelor epice şi lirice, de deosebire a trăsăturilor specifice celor două genuri în textele literare studiate. De identificare şi de receptare a unor procedee de expresivitate artistică, de identificare a sensului figurat al unor cuvinte.

3.3. să lectureze expresiv un text;

- să povestească, oral sau în scris, textele narative;

- să facă observaţii, aprecieri în legătură cu textele citite.

Exerciţii de lectură expresivă, de exersare a dicţiei şi a intonaţiei.

4.SCRIEREA

4.1. să organizeze secvenţele textu-ale în funcţie de o cerinţă specifică;

Exerciţii de structurare a unui text în secvenţe distincte (capitole, tablouri, paragrafe).

4.2. să utilizeze corect locuţiunile nominale şi verbale în textul scris, recurgînd corect la semnele ortografice şi de punctuaţie;

Exerciţii de diferenţiere în contexte diferite a semnificaţiei omonimelor şi paronimelor, de utilizare a sinonimelor în scopul evitării repetiţiilor; exerciţii de utilizare a neologismelor în contexte adecvate.

4.3. să utilizeze corect şi nuanţat neologismele, unităţile frazeologice, categoriile semantice învăţate;

Exerciţii de utilizare adecvată a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate; de utilizare a jonctivelor adecvate la nivelul propoziţiei şi al frazei; exerciţii de folosire a unor locuţiuni verbale şi nominale pentru a spori expresivitatea comunicării.

4.4. să adapteze redactarea la capacitatea de receptare a destinatarului, utilizînd o structură grafică adecvată tipului de redactare realizat;

Exerciţii de constituire a unor texte destinate prezentării unui auditoriu; de elaborare a argumentelor şi a contra-argumentelor; exerciţii de aranjare în pagină a diverselor texte, de scriere îngrijită, lizibilă şi corectă.

4.5. să alcătuiască planul unei lucrări pe o temă dată;

Exerciţii de depistare a ideilor principale şi secundare dintr-o lucrare; selectarea fragmentelor-cheie şi intitularea acestora prin sintagme şi propoziţii scurte etc.

4.6. să redacteze texte descriptive, narative pe o temă dată;

Alcătuirea unor compoziţii descriptive, narative pe teme solicitate.

4.7. să construiască rezumatul unui text;

  • să redacteze texte funcţionale (cerere, program de spectacol, mandat poştal);
  • să demonstreze cunoaşterea regulilor ortografice şi de punctuaţie.

Exerciţii de redactare a rezumatului unui text în baza ideilor esenţiale depistate.

CONŢINUTURILE RECOMANDATE

1. Lectura

1.1. Cartea - obiect cultural. Editura. Colecţia. Asteriscul. Subsolul de pagină. Sigla.

2. Textul

2.1. Texte literare - populare şi culte - aparţinînd diverselor genuri şi specii.

2.2. Texte nonliterare „utilitare” (cartea de telefon, formularele poştale, programul de spectacol etc.).

3. Teoria literară

3.1. Cui îi este adresat mesajul operei literare?

3.2. Structura operei literare. Structuri în textele epice (procedee de legare a secvenţelor, timp, spaţiu) şi lirice (concordanţa dintre forma fonetică şi grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta).

3.3. Figurile de stil. Aliteraţia. Asonanţa. Antiteza. Metafora.

3.4. Versificaţia. Tipuri de rimă. Piciorul metric (bisilabic). Tipuri de ritm. Versul liber.

3.5. Genul liric. Balada cultă, poemul eroic, imnul (imnul naţional), oda.

3.6. Genul epic. Nuvela, romanul.

Texte recomandate

Balada cultă: Vasile Alecsandri, Noaptea Sfîntului Andrei, George Coşbuc, Paşa Hassan; Nichita Stănescu. Veche întîmplare; Aron Cotruş, Horea sau altele.

Poemul eroic: Vasile Alecsandri, Dan, căpitan de plai, Golia ticălosul sau altele.

Nuvela: Barbu Şt. Delavrancea, Hagi Tudose; Fănuş Neagu; Dincolo de nisipuri; Ioan Alexandru Brătescu - Voineşti, Moartea lui Castor, Mihail Sadoveanu. Cozma Răcoare, Hultanul; George Călinescu, În tren; Vasile Voiculescu, Căprioara din vis, Capul de zimbru, Ioan Slavici, Budulea Taichii; Ion Druţă, Horodişte, Odihna; George Meniuc, Delfinul: Vasile Vasilache, Mama mare, profesoară de istorie etc.

Fragmente de roman: Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Marin Preda, Moromeţii: Mihail Sadoveanu, Baltagul, Nicoară Potcoavă; Gib. Mihăiescu, Iernii jilave; Nicolae Esinescu, Doc etc.

Imnul şi oda: George Coşbuc, Patria Română; A. Mateevici, Limba noastră, A. Mureşan, Deşteaptă-te, române etc.

Poezii: Vasile Alecsandri, Floriile, Steluţa; Vasile Voiculescu, Florii; Mihai Eminescu, O, rămîi, Făt-Frumos din tei, Crăiasa din poveşti, Fiind băiet…; Octavian Goga, Dăscăliţa; Tudor Arghezi, Lumină lină, Prefaţă; George Coşbuc, La oglindă: Lucian Blaga, Fîntînile: Nicolae Labiş, Scrisoare mamei. De Anul Nou; M. Sorescu, Unde fugeam de acasă; Ana Blandiana, Păstor de fulgi, Vasile Romanciuc, De parcă te ascultă Eminescu; Ion Hadîrcă, Cetăţile albe; Arcadie Suceveanu, Arhivele Golgotei etc.

4. Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare

4.1. Comunicarea orală

4.1.1. Situaţia de comunicare. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată (actualizare).

Dialogul formal şi informal. (Adaptarea la vîrsta şi la statutul interlocutorilor).

4.1.2. Structurarea textului oral

Organizarea logico-semantică a mesajului. Raportul dintre ideea principală şi detaliile aferente. Modalităţi textuale argumentative.

Organizarea formală a mesajului. Modalităţile de asigurare a progresiei în textul oral, monologat şi dialogat. înlănţuirea elementelor verbale şi nonverbale în context.

Textul dialogat şi cel monologat. Organizarea monologului expozitiv şi demonstrativ. Organizarea dialogului formal şi informal. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalităţile de exprimare a gusturilor şi a opiniilor (formularea de intenţii şi de proiecte).

Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire:

- identificarea sau diferenţierea unui obiect ori a unei persoane de alta;

- susţinerea unei conversaţii (direct sau telefonic);

- prezentarea unor proiecte, punerea în relaţie a două evenimente sau a două acţiuni viitoare;

- stabilirea de relaţii temporale în comunicarea de tip descriptiv, narativ, dialogat;

- reproducerea sau interpretarea spuselor cuiva;

- formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie;

- stabilirea de comparaţii sau de analogii;

- caracterizarea unui personaj;

- formularea unei judecăţi de valoare;

- prezentarea unei acţiuni complexe (narative, cotidiene).

4.2. Scrierea

4.2.1. Procesul scrierii

• Organizarea textului scris. Alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. Reorganizarea unui text propriu. Construirea unui text narativ prin expansiune sau restrîngere.

Scrierea de mînă şi prezentarea textului. Aşezarea în pagină. Structura grafică specifică unor texte (versul liber, diverse fragmente de poezie şi de proză).

Punctuaţia. Valoarea funcţională şi expresivă a semnelor de punctuaţie.

4.2.2. Contextele de realizare

Scrierea funcţională (pentru un scop practic, informativ). Textul documentar. Fişa de bibliotecă şi fişa de lectură. Prezentarea unui eveniment cultural.

Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). Exprima-rea în scris a unui punct de vedere personal.

Scrierea imaginativă (compuneri libere). Dinamica structurării unei descrieri. Compoziţii personale realizate prin structurarea variată a unui text narativ propriu.

Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Comentarea unor secvenţe din operele studiate. Semnificaţia titlului. Personajul literar (caracterizare). Rezumatul unui text literar şi ştiinţific.

5. Elemente de construcţie a comunicării

5.1. Noţiuni de sintaxă

Discursul. Relaţia text, frază, propoziţie, cuvînt. Tipuri de propoziţii după structură (actualizare). Propoziţia principală şi propoziţia secundară. Propoziţia regentă şi propoziţia subordonată.

Raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază.

5.2. Lexicul

Vocabularul fundamental şi masa vocabularului (actualizare).

Sensul cuvintelor în context.

Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului (actualizare).

Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare).

Împrumuturile.

Neologismele. Evitarea greşelilor în întrebuinţarea neologismelor.

Categorii semantice (actualizare). Sinonime.

Antonime.

Omonime.

Cuvintele polisemantice. Polisemia în raporturile ei cu omonimia.

Unităţile frazeologice. Rolul acestora în asigurarea expresivităţii limbii. Formule şi clişee internaţionale.

Evitarea calcurilor lexicale greşite/inadmisibile Ex. Înscriere în oraş (în loc de viză de reşedinţă), a se înscrie la un ziar, la o revistă (în loc de a se abona), a se înscrie la un medic (în loc de a se programa) etc.

5.3. Fonetica

Evitarea greşelilor de pronunţare provocate de tendinţele fonetice manifestate în limba română contemporană (închiderea vocalelor în poziţie neaccentuată, sincoparea, evitarea hiatului, atrofierea lui i asilabic din finalul unor cuvinte, fluctuaţii în accentuarea unor cuvinte, inclusiv a neologismelor, extinderea consoanelor palatalizate, sonorizarea lui s intervocalic, sonorizarea prin asimilare etc.). Pronunţarea şi scrierea numelor proprii străine.

5.4. Morfosintaxa

5.4.1. Verbul şi ortografia lui. Alte verbe copulative: a ajunge, a ieşi, a se face, a rămîne, a însemna, a părea.

Diatezele: activă, pasivă (complementul de agent), reflexivă. Verbele personale şi verbele impersonale. Evitarea greşelilor: a se primi, a se rîde etc.

Locuţiunea verbală. Funcţiile sintactice ale verbului şi ale locuţiunii verbale.

5.4.2. Substantivul şi ortografia lui. Funcţiile sintactice ale substantivului. Locuţiunea substantivală.

5.4.3. Substituţii ale substantivului

5.4.3.1. Pronumele şi ortografia lui

Pronumele personal, demonstrativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

Pronumele şi adjectivul pronominal nehotărît. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

Pronumele şi adjectivul pronominal negativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

Pronumele şi adjectivul pronominal interogativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

Pronumele şi adjectivul pronominal relativ. Pronumele relativ compus ceea ce.

Acordul pronumelui relativ care în genitiv precedat de articolul genitival. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

Pronumele şi adjectivul pronominal de întărire. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.

5.4.3.2. Numeralul şi ortografia lui.

Numeralul multiplicativ. Numeralul distributiv. Numeralul adverbial. Funcţiile sintactice ale numeralului

5.4.4. Determinanţii substantivului

Adjectivul (actualizare). Mijloace expresive de redare a superlativului absolut în limba română actuală.

Locuţiunea adjectivală. Funcţiile sintactice ale adjectivului şi ale locuţiunii adjectivale.

5.4.5. Părţile de vorbire neflexibile

5.4.5.1. Adverbul şi ortografia lui.

Adverbe interogative, relative şi nehotărîte.

Locuţiunea adverbială. Funcţiile sintactice ale adverbului şi ale locuţiunii adverbiale.

5.4.5.2. Prepoziţia (actualizare).

Locuţiunea prepoziţională.

5.4.5.3. Conjuncţia (actualizare).

Conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale coordonatoare şi subordonatoare.

5.4.5.4. Interjecţia (actualizare).

5.5. Sintaxa propoziţiei fi punctuaţia

5.5.1. Predicatul (actualizare). Predicatul verbal şi cel nominal.

5.5.2. Subiectul (actualizare).

Subiectul exprimat şi cel neexprimat. Subiectul unor verbe personale folosite ca impersonale.

5.5.3. Atributul, exprimarea lui. Valori expresive. (A se vedea clasa a VIII-a).

5.5.4. Complementul (actualizare).

Complemente necircumstanţiale. Complementul direct. Complementul indirect.

Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstanţial de cauză. Complementul circumstanţial de scop.

5.5.5. Evitarea greşelilor de calcuri sintactice.

CLASA a VIII-a

1. ÎNŢELEGEREA DUPÂ AUZ

La sfîrşitul clasei a VIII-a, elevul va (1 capabil:

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

1.1. să înţeleagă semnifica(ia generală a mesajului oral, sesizînd progresia şi coerenţa ideilor exprimate;

Exerciţii de rezumare a unor mesaje orale: exerciţii de dezvoltare a unui enunţ sau a unei îmbinări de cuvinte într-o secvenţă textuală orală.

1.2. să sesizeze semnificaţia combinării elementelor verbale şi a celor nonverbale (gest, mimică etc.) într-un text oral;

Exerciţii de decodare a unor ele-mente nonverbale care însoţesc mesajele orale, de constituire a unor mesaje orale însoţite de elemente nonverbale.

1.3. să sesizeze adecvarea elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat;

Exerciţii de adecvare a lexicului la semnificaţia mesajului; de evitare a folosirii incorecte a unor cuvinte, inclusiv a neologismelor, în comunicare.

1.4. să sesizeze particularităţile gramaticale ale unui mesaj ascultat;

Exerciţii de identificare a abaterilor de la normele limbii literare, de identificare a particularităţilor vorbirii regionale, de identificare a categoriilor gramaticale învăţate, de identificare a relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o frază.

1.5. să integreze informaţiile noi în sistemul propriu de cunoştinţe şi să se adapteze la trecerea de la un cod la altul (verbal la nonverbal şi invers);

Exerciţii de identificare a cuvintelor-cheie într-un mesaj oral, de decodificare a mai multor coduri utilizate în comunicarea orală.

1.6. să sesizeze momentul oportun de intrare sau de retragere din dialog (ezitări, tăcerea partenerului etc.);

Exerciţii de identificare a începutului şi a sfîrşitului dialogului, de conştientizare a poziţiei proprii de intrare sau de ieşire din dialog, de utilizare a inventarului de probleme, de idei, de cuvinte într-un dialog.

1.7. să manifeste toleranţă faţă de opiniile diferite exprimate de interlocutori şi să ia o atitudine critică faţă de argumentele ascultate.

Exerciţii de ascultare consecutivă, de ierarhizare a ideilor receptate în funcţie de utilizarea mesajului, de receptare şi de reţinere a ideilor şi a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog.

2. VORBIREA

2.1. să construiască un discurs oral pe o temă dată;

Exerciţii de formulare a ideilor în jurul unei teme date, de construire a unui text care să exprime opinia personală despre un anumit fapt.

2.2. să utilizeze într-un mesaj oral categorii lexicale diferite;

Exerciţii de utilizare a prefixoidelor; exerciţii de discriminare a sensului propriu de sensul figurat al unui cuvînt, de utilizare a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor, a cuvintelor polisemantice; exerciţii de corectare a construcţiilor pleonastice şi tautologice, de corectare a greşelilor determinate de atracţia paronimică.

2.3. să asigure corectitudinea relaţii-lor sintactice la nivelul textului comunicat;

Exerciţii de relaţionare a părţilor de propoziţie în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze, de evidenţiere a rolului elementelor de legătură în frază, de contragere a unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare.

2.4. să îmbine corect elementele verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral;

Exerciţii de expunere pe o temă dată, de recitare expresivă.

2.5. să capteze atenţia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului.

- să povestească sau să recite expresiv textele literare învăţate.

Exerciţii de respingere sau de acceptare a unor opinii, de prezentare a unor puncte de vedere personale într-un dialog; exerciţii de structurare a unui dialog pe o temă dată, de caracterizare a unei persoane, a unui personaj, a unei situaţii.

3. LECTURA

3.1.să interpreteze un text literar aplicînd noţiunile de teorie literară învăţate;

- să integreze textul literar în creaţia scriitorului;

- să identifice şi să evidenţieze compoziţia operei literare;

Exerciţii de sesizare a felului în care se combină într-un text cele trei moduri de expunere; de identificare a ordinii logice şi cronologice a unui text; exerciţii de identificare a semnificaţiei unor procedee de expresivitate artistică în textele lirice, de recunoaştere a sensului figurat al unor cuvinte într-un context dat.

3.2. să sesizeze valoarea expresivă a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate;

- să identifice şi să comenteze rolul mijloacelor artistice în textul literar;

Exerciţii de identificare a arhaismelor, a regionalismelor şi a neologismelor, de recunoaştere a cuvintelor derivate, compuse sau obţinute prin conversiune; exerciţii de recunoaştere a categoriilor semantice studiate, de utilizare corectă a variantelor lexicale.

3.3. să identifice valori etice şi culturale într-un text, exprimîndu-şi impresiile şi preferinţele;

- să demonstreze apartenenţa de gen şi specie a textului literar studiat.

Exerciţii de analiză a elementelor etice şi culturale descoperite într-un text.

4.SCRIEREA

4.1. să elaboreze texte aparţinînd diverselor stiluri funcţionale, adaptînd redactarea la situaţia de comunicare şi la partener;

Exerciţii de redactare a unor texte funcţionale (scrisoare, cerere, informare, invitaţie); exerciţii de transpunere în scris a propriilor sentimente, cu ocazia unui eveniment personal; de evidenţiere a trăsăturilor unui obiect (peisaj, operă de artă, persoană). prin utilizarea resurselor expresive ale limbii.

4.2. să utilizeze în redactarea unui text propriu cunoştinţele de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie;

- să redacteze compuneri/eseuri în baza textelor literare studiate;

Exerciţii de aplicare corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul frazei (coordonare, intercalare, incidenţă);

Exerciţii de realizare a expresivităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie; exerciţii morfosintactice de exprimare scrisă corectă.

4.3. să identifice efectele expresive ale construcţiei lingvistice utilizate în diferite texte;

- să aplice corect în exprimarea scrisă semnele ortografice şi de punctuaţie justificînd rolul lor.

Exerciţii de comentare a textului literar sau a unor elemente dintr-un text (subiect, personaje, elemente de stil etc.); exerciţii de organizare a planului unei lucrări pe o temă dată.

CONŢINUTURILE RECOMANDATE

1. Lectura

1.1. Cartea-obiect cultural. Anexele cărţii.

2. Textul

2.1. Texte literare - populare şi culte - aparţinînd diverselor genuri şi specii (aprofundarea unor tipuri de texte învăţate anterior).

2.2. Texte nonliterare: ,,utilitare" (ziarul, revista, textele publicitare etc.); distractive (anecdota, gluma).

3. Teoria literară

3.1. Cum este structurat mesajul operei literare?

3.2. Structurarea operei literare. Actualizarea - prin analiza unor texte literare - a cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, spaţiul naraţiunii). Actualizarea, prin analiza unor texte literare, a structurii textelor lirice.

3.3. Figurile de stil (actualizare). Alegoria. Inversiunea. Procedee de expresivitate artistică: invocaţia, interogaţia şi exclamaţia retorică.

3.4. Versificaţia. Măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa (actualizare). Amfibrahul.

3.5. Genuri şi specii. Genurile epic, liric şi dramatic. Opera dramatică: Comedia. Balada populară. Schiţa. Nuvela. Romanul (fragment). Scrieri SF.

Texte recomandate

Balada populară: Mioriţa, Mănăstirea Argeşului sau alte balade.

Parabole biblice: Parabola semănătorului sau Parabola talanţilor. „Cîntarea cîntărilor" (fragment)

Fragmente de nuvele şi de romane din literatura română:

Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Ioan Slavici, Moara cu noroc, Popa Tanda; Ion Agîrbiceanu, File din cartea naturii; V. Alecsandri, Muntele de foc; Mihail Sadoveanu, Baltagul, Neamul Şoimăreştilor Marin Preda, Colina, Amiază de vară, Moromeţii; Vasile Voiculescu, Povestiri; Ion Druţă, Clopotniţa etc.

Comedii: Vasile Alecsandri, Chiriţa in provincie; Ion Luca Caragiale, Conul Leonida faţă cu reacţiunea; Ion Băieşu, Boul şi viţeii; N. Esinescu, Fumoarul etc.

Poezii: Mihai Eminescu, Crăiasa din poveşti, Mai am un singur dor, Călin (file din poveste): Nichita Stănescu, Noi, Adolescenţi pe mare, Viaţa mea se luminează; Lucian Blaga, Sufletul satului, Amintire; George Bacovia, Decor; G. Coşbuc, Vara; Nicolae Labiş, Moartea căprioarei; Marin Sorescu, Trebuiau să poarte un nume; Grigore Vieru, Legămînt, Făptura mamei: Leonida Lari, Miraj, Pe vîntul serii etc.

Scrieri SF: texte/fragmente accesibile din literatura română şi universală.

4. Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare

4.1. Comunicarea orală

Convergenţa ideilor în jurul unei teme. Alocuţiunea. Invocaţia, exclamaţia şi interogaţia retorică.

Organizarea formală a mesajului dialogat: elemente verbale şi nonverbale, regulile dialogului.

Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:

- susţinerea argumentată a unui schimb verbal direct;

- exprimarea sau acceptarea de opinii diferite;

- exprimarea unei atitudini;

- formularea unor judecăţi critice.

4.2. Scrierea

Structurarea analizei de text literar (integral sau fragmentar). Aşezarea în pagină a textului. Valoarea expresivă a semnelor grafice şi de punctuaţie (actualizare).

Scrierea funcţională (pentru un scop practic, informativ). Citirea şi completarea unor formulare tipizate (extras de cont, foaie de depunere etc.). Redactarea unei invitaţii (aniversări, evenimente familiale etc.). Curriculumul vitae. Procesul-verbal.

Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Analiza de text literar. Conspectul.

5. Elemente de construcţie a comunicării

5.1. Noţiuni de sintaxă. Discursul (actualizare). Fraza. Relaţiile sintactice în propoziţie şi frază (interdependenţă, coordonare şi subordonare). Mijloacele de realizare a relaţiilor sintactice în propoziţie şi în frază: flexiunea, joncţiunea, juxtapunerea, topica, intonaţia şi pauza.

Cuvintele şi construcţiile incidente. Punctuaţia lor. Anacolutul.

5.2. Lexicul (actualizare)

Cuvintele moştenite şi cuvintele împrumutate. Dubletele etimologice. Caracterul latin al limbii române, Limba literară, limba populară, limba vorbită, limba scrisă.

Mijloace de îmbogăţire a vocabularului. împrumuturile lexicale (vechi şi noi).

Neologismele (actualizare). Rolul neologismelor în dezvoltarea sinonimiei.

Cuvîntul şi contextul. Sensul propriu (de bază şi secundar) şi sensul figurat (actualizare).

Categoriile semantice. Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Cuvinte polisemantice (actualizare).

Paronimele. Pleonasmul. Tautologia. Argoul şi jargonul.

5.3. Noţiuni de fonetică (actualizare). Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar.

(Disponibilităţile expresive pot fi de genul imitaţiei (sugerării) unor sonorităţi din natură sau din activitatea umană ori pot simboliza fonetic stări de suflet).

5.4. Sintaxa propoziţiei şi a frazei

5.4.1. Predicatul şi propoziţia subordonată predicativă Predicatul verbal şi predicatul nominal (actualizare). Probleme ale acordului (acordul după înţeles, acordul prin atracţie). Propoziţia subordonată predicativă.

5.4.2. Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă Subiectul (actualizare). Propoziţia subordonată subiectivă. Natura elementului regent al propoziţiei subiective.

5.4.3. Atributul şi propoziţia subordonată atributivă Atributul (actualizare). Propoziţia subordonată atributivă.

Exerciţii de utilizare corectă a pronumelui relativ care în calitate de jonctiv al propoziţiei subordonate atributive.

5.4.4. Complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă

Complementul direct (actualizare). Propoziţia subordonată completivă directă.

5.4.5. Complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă

Complementul indirect (actualizare). Propoziţia subordonată completivă indirectă.

5.4.6. Complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale.

5.4.6.1. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop (actualizare). Propoziţiile circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop.

5.4.6.2. Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională

5.4.6.3. Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă

5.4.6.4. Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă

Notă: În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei se va avea m vedere, la fiecare tip de subordonată, efectuarea unor exerciţii de contragere şi de expansiune, de precizare a elementelor introductive, de evidenţiere a topicii şi a punctuaţiei. In cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale, va fi evidenţiat rolul adverbelor şi al locuţiunilor adverbiale corelative în comunicare.

CLASA a IX-a

Curriculum-ul pentru clasa a IX-a diferă structural, dar nu şi conceptual, de cele precedente (clasele V-VIII), propunînd a finaliza într-o manieră atractivă şi originală atît educaţia lingvistică, cît şi cea literară în gimnaziu. Totodată, sistematizînd şi recapitulînd nucleul de cunoştinţe care să asigure satisfacerea intereselor culturale şi disciplinare ale elevilor din gimnaziu, curriculum pentru clasa a IX-a urmează să asigure conexiunea logică cu obiectivele curriculum-ului de liceu. Obiectivele de referinţă sînt stabilite în continuitatea celor din clasele precedente vizînd cultivarea plăcerii de a citi, a sensibilităţii estetice, dezvoltarea abilităţii de a recepta şi a produce o gamă variată de texte, însuşirea şi practicarea diverselor strategii de comunicare. Ca şi în celelalte clase, obiectivele de referinţă şi exemplele de activităţi de învăţare sînt grupate în corelaţie cu domeniile şi modulele de conţinuturi.

Numărul minim de texte pentru domeniul Literatură este de 10-12 texte la punctul 1, 5-6 texte la punctul 2, 2-3 texte la punctul 3. Profesorii şi autorii de manuale vor alege texte adecvate cerinţelor şi criteriilor formulate.

1. ÎNŢELEGEREA DUPĂ AUZ ŞI VORBIREA

La sfîrşitul clasei a IX-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă următoarele activităţi:

1.1. să înţeleagă şi să exprime semnificaţia globală a mesajului oral în toate formele lui de transmitere;

Exerciţii de degajare a ideilor principale şi secundare din diverse tipuri de mesaje; dezbateri în jurul semnificaţiei mesajelor orale, interpretări ale ideilor din diverse perspective.

1.2. să sistematizeze şi să aplice în situaţii concrete de comunicare cunoştinţele şi abilităţile în domeniul vocabularului, morfosintaxei, punctuaţiei, stilisticii, ortografiei, ortoepiei;

Exerciţii de construire a dialogului (de tip conversaţie cotidiană, dezbatere şi polemică), cu folosirea regulilor, a tehnicilor şi a componentelor structurale specifice acestei forme de comunicare.

Exerciţii de folosire corectă şi adecvată a elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în dialogurile construite.

Exerciţii de construire a monologului (de tip povestire orală, descriere orală, intervenţie), cu folosirea regulilor, a tehnicilor şi a componentelor structurale specifice acestei forme de comunicare.

Exerciţii de folosire corectă şi adecvată a elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în monologurile construite.

1.3. să folosească în mod corect şi expresiv limba română în diferite situaţii de comunicare;

Exerciţii de consolidare şi recapitulare pe domeniile indicate; teste de evaluare, proiecte.

1.4. să înţeleagă sensul termenilor de specialitate propriu domeniilor abordate;

Activităţi m grup: inventarierea surselor de informare pe care elevul le poate folosi pentru a-şi clarifica sau îmbogăţi cunoştinţele referitoare la anumite noţiuni de teorie, istorie şi critică literară, de retorică, stilistică şi lingvistică; discutarea m clasă şi evaluarea de către profesor a acestor investigaţii, proiecte.

1.5. să folosească adecvat, în comunicarea scrisă şi orală, termenii de specialitate însuşiţi;

Redactarea unor compuneri tematice, proiecte pornind de la textele studiate (de exemplu: natura conflictului, însuşirile sau faptele unui personaj, concepţia autorului faţă de tema tratată, semnificaţia unui pasaj în ansamblul textului etc.), în care să se utilizeze adecvat limbajul de specialitate.

Conversaţii, dezbateri, comunicări orale în care să se integreze adecvat limbajul de specialitate.

1.6.să manifeste discernămînt în receptarea mesajului oral;

Dezbateri, argumentări de divers ordin, susţinerea propriilor puncte de vedere.

1.7. să facă aprecieri cu privire la calitatea artistică a operelor studiate.

Dezbateri, polemici pornind de la temele studiate.

2. LECTURA

2.1. să citească independent orice tip de text, receptînd adecvat mesajul;

Rezumate, monologuri (povestiri, intervenţii, relatări), comentarii, dezbateri.

2.2. să identifice şi să compare idei şi atitudini diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme literare;

Dezbateri asupra textelor studiate privind modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare (aparţinînd unor genuri sau epoci diferite sau unor arii culturale diferite).

2.3. să analizeze componentele structurale şi expresive ale textelor evidenţiind rolul lor în tratarea temelor;

Exerciţii de diferenţiere a componentelor structurale şi expresive specifice operelor înrudite tematic studiate (de exemplu: temă, motive, elemente de construcţie a subiectului şi a personajelor, simboluri centrale etc.). Se va pune accentul pe reactualizarea şi consolida-rea cunoştinţelor din clasele V-VIII.

Dezbateri asupra textelor studiate privind rolul componentelor identificate.

2.4. să interpreteze un text literar facînd corelaţii între nivelurile lexical, morfologic şi sintactic;

Rezumate, dezbateri, interpretări, comentarii ale motivelor, ideilor desprinse din diverse unghiuri.

2.5. să stabilească legături tematice între textele pentru studiu din clasa a IX-a şi alte texte studiate în gimnaziu;

Discuţii privind apropieri tematice de ordin general între textele pentru studiu din clasa a IX-a şi texte studiate în gimnaziu.

2.6. să identifice trăsăturile definitorii şi interferenţele între ficţional şi nonficţional în texte de graniţă;

Exerciţii de identificare a elementelor ficţionale şi nonficţionale care se combină în textele de graniţă (adevăr factual şi invenţie epică, obiectivitate şi subiectivitate).

Exerciţii de analiză a unor texte sau tipuri de texte nonficţionale incluse în texte ficţionale (de exemplu: schimbarea sau epistola ca specii literare, jurnalul intim ca text privat şi ca formulă românească etc.).

2.7. să compare limbajul altor arte cu acela al textului scris;

Vizionarea un film sau a unui spectacol de teatru care transpune (cinematografic sau teatral) o operă literară;

  • discuţii privind aceste interpretări cinematografice sau teatrale;
  • ascultarea unei piese radiofonice, a unor recitări sau a unor piese muzicale care transpun un text literar;
  • discuţii privind raporturile dintre „textele” comparate (cel literar şi transpunerile sale) sub aspectul producerii (intenţii, mijloace folosite etc.) şi al receptării lor;
  • discuţii privind rolul ilustraţiilor care însoţesc un text literar sau semnificaţia îmbinării a două tipuri de limbaj în cazul caligramei, al “poeziei concrete" sau al colajului de imagine şi cuvinte;
  • exerciţii de redactare a unor eseuri, referate etc., avînd ca subiect puncte de vedere exprimate în dezbaterea menţionată.

2.8. să distingă trăsăturile specifice ale artelor care transpun textul scris în limbajul/limbajele lor;

Conversaţii euristice privind raporturile dintre limbajul operei literare şi limbajul altor arte (materialul de ex-presie al fiecărui limbaj artistic, posibilităţile de prelucrare pe care acesta le oferă, impactul asupra publicului etc.).

2.9. să-şi cultive capacitatea de aderenţă la demersul emotiv-estetic al operelor literare (exprimată prin lecturi expresive, impresii personale, analiza propriei stări sufleteşti etc.);

Lecturi expresive ale diferitelor tipuri de texte, analize şi comentarii literare etc.

2.10. să evalueze operele studiate şi cele citite în mod independent, compoziţiile proprii şi ale colegilor;

Referate pe marginea unei opere literare, comentarii asupra compoziţiilor .colegilor; exerciţii de argumentare a alegerii unei lecturi etc.

2.11. să exprime argumentat reacţiile proprii la textele citite.

 

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE SCRIERE ŞI DE PRODUCERE A TEXTELOR DE DIVERSE TIPLJRI

3.1.să exprime în scris reacţiile proprii la receptarea textelor literare;

- să utilizeze nuanţat şi personal nivelurile lexical, gramatical, textual şi stilistic al limbii române în comunicarea scrisă,

Exerciţii de redactare a unor eseuri, referate etc.;

  • dezbateri argumentative (de preferinţă polemice) privind reacţiile proprii ale elevilor la receptarea textelor literare studiate; rezumate ale unor texte;
  • referate în care se vor exprima şi argumenta reacţii proprii la receptarea textelor literare studiate.

3.2. să producă texte utilizînd diverse modalităţi de exprimare: descrieri, naraţiuni, raţionamente, dialoguri, monologuri;

Compuneri, redactări ale unor texte publicistice, ştiinţifice, publicitare.

3.3. să producă texte nonficţionale şi ficţionale, relevînd trăsăturile definitorii ale comunicării ficţionale şi nonficţionale;

Exerciţii de identificare a particularităţilor distinctive ale textelor ficţionale şi, respectiv, nonficţionale referitoare la contextul comunicării, limbajul folosit, modul de receptare; exerciţii de identificare a particularităţilor distinctive ale textelor ficţionale şi, respectiv, nonficţionale referitoare la contextul comunicării, limbajul folosit, modul de receptare.

3.5. să combine elemente ficţionale şi nonficţionale producînd texte de graniţă;

Exerciţii de redactare a unor compuneri de tip jurnal, scrisoare, reportaj de senzaţie etc.

3.6. să ia atitudine faţă de fenomenele literare studiate (personaje, situaţii, acţiuni, idei, imagini etc.) şi operele studiate;

Aviz la opera literară; comentariu literar; referate pe marginea operelor studiate; activităţi în grup în care elevii dezbat subiectul şi mesajul unei opere.

Exerciţii de argumentare a alegerii unei lecturi etc.

3.7. să prezinte, într-o formă clară

Prezentări, recitaluri, înscenări etc. şi corectă, un text redactat;

3.8. să redacteze diferite texte cu caracter utilitar.

Proiecte, diverse tipuri de scrisori, cererea, referatul, raportul, curriculum vitae.

CONŢINUTURILE RECOMANDATE I. LITERATURĂ

1. Lumea cărţilor

Se recomandă studierea unor grupaje tematice, urmărind tratarea diferenţiată a diverselor teme literare din punctul de vedere al concepţiilor şi al atitudinilor exprimate, al modalităţilor de expresie şi al reacţiilor pe care textele le provoacă cititorilor.

Teme recomandate:

* Limba română, naţiunea, patria;

* Omul în raport cu natura, universul, cosmosul;

* Adolescenţa,

* Familia, Şcoala;

* Prietenie şi dragoste,

* Aventură, călătorie sau Lumi fantastice (SF inclusiv);

* Scene din viata de ieri şi de azi;

* Personalităţi, exemple, modele.

Se vor studia, integral sau fragmentar, cel puţin două texte literare pentru fiecare temă, de preferinţă din epoci diferite. Se vor alege, în ansamblu, atît scrieri în proză cît şi în versuri. între textele selectate pentru studiu se pot include şi texte apropiate tematic din literatura universală.

Exemple de opere pe tema:

1. Limba română, naţiunea, patria: D. Cantemir, Descrierea Moldovei; M. Costin, De neamul moldovenilor; A. Russo, Cîntarea României; B. Şt. Delavrancea, Patrie şi patriotism; Al. Vlahuţă, Patrie, Poporul; G. Coşbuc, Patria română; A. Mateevici, Limba noastră;

N. Stănescu, Limba română este patria mea; Valentin Mîndîcanu, eseul Veşmîntul fiinţei noastre etc.

2. Omul în raport cu natura. universul. cosmosul: balada Mioriţa; Ion Agîrbiceanu, File din cartea naturii; M. Sadoveanu, Taine; M. Eminescu, Mai am un singur dor; G. Meniuc, Delfinul; articole publicistice, studii ştiinţifice despre natură şi ecologie etc.

3. Adolescenţa: M. Eminescu, Fiind băiet...; Ionel Teodoreanu, La Medeleni; Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop; Gh. Tomozei, Miradoniz; Radu Cosaşu, o povestire din ciclul Supravieţuiri; Sallinger, De veghe în lanul de secară etc.

4. Familia. Şcoala: Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Marin Preda, Moromeţii; Ioan Slavici, Mara, Fănuş Neagu, Vară buimacă; V. Beşleagă, Acasă; C Negruzzi, Cum am învăţat româneşte; Ion Ghica, Şcoala acum 50 de ani; I. L. Caragiale, Bacalaureat, Triumful talentului, Un pedagog de şcoală nouă; D. R. Popescu, Leul albastru: Ioan Groşan, Marea amărăciune; James Joyce, Portretul artistului în tinereţe; N. Esinencu, Doc; L. Damian, „Dialoguri la marginea oraşului"; V. Vasilache, „Elegie pentru Ana-Maria” etc.

5. Prietenia şi dragostea: G. Galaction, De la noi la Cladova; G. Ibrăileanu, Adela; Mircea Eliade, Maitreyi; Radu Petrescu, Matei Iliescu; Mircea Cărtărescu, Travesti; Shakespeare, Romeo şi Julieta; M. Eminescu, poezii: Dorinţa, Floare albastră, Sara pe deal etc.; Lucian Blaga, Nu-mi presimţi, Lumina raiului, Izvorul nopţii etc.; Tudor Arghezi, Creion, Morgenstimmung etc.; lon Minulescu, poezii şi romanţe; Nichita Stănescu, Adolescenţi pe mare etc.; Mircea Cărtărescu, Cînd ai nevoie de dragoste, Poema chiuvetei, Mica elegie etc.

6. Aventură. Călătorie: Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte; Panait Istrati, Chira Chiralina; Jean Bart, Europolis; Radu Tudoran, Toate pînzele sus; Alexandre Dumas, Cei trei muşchetari; E. Hemingway, Soarele răsare ca o biblie etc.

7. Lumi fantastice: Mircea Eliade, 12000 de capete de vite; Ov. S. Crohmălniceanu, Istorii insolite; V. Voiculescu, Şarpele Aliodor; Vladimir Colin, povestiri Broasca etc.; Leonid Dimov, poezii; Jules Verne, 20000 de leghe sub mări; H. G. Wells, Oul de cristal A. Tolstoi, Aelita etc.

8. Scene din viaţa de ieri şi de azi: Ion Ghica, O călătorie de la Bucureşti la Iaşi înainte de 1848; V. Alecsandri, Balta Albă, Istoria unui galbîn; Ion Marin Sadoveanu, Sfîrşit de veac în Bucureşti; G. Călinescu, Cartea nunţii; Gabriela Adamşteanu, Dimineaţa pierdută; Silviu Angelescu, Calpuzanii; Mircea Nedelciu, din proza scurtă; Cristian Teodorescu; Vasile Vasilache, Mama mare, profesoară de istorie; Honore de Balzac, Iluzii pierdute etc.

9. Personalităţi, exemple, modelele: Mănăstirea Argeşului; B.P. Haşdeu, Ioan Vodă cel Cumplit; N. Bălcescu, Românii sub Mihai-Voievod Viteazul; M. Eminescu, Andrei Mureşanu; M. Sadoveanu, Fraţii Jderi; G. Călinescu, Bietul Ioanide; Eugen Ionescu, Regele moare; Nicolae Dabija, Cronicarii, fragmente din Pe urmele lui Orfeu, inclusiv Filozof între regi şi rege între filozofi (despre Cantemir) etc.

2. Literatura: ficţiune şi realitate

Se recomandă studiul complementar al unor texte nonficţionale sau “de graniţă” legate tematic de textele literare de la punctul 1. Se va urmări cu prioritate sesizarea diferenţelor privitoare la scopul comunicării şi referentul acesteia (real sau imaginar), la situaţia de comunicare, la limbajul folosit şi la modul de receptare. Se vor urmări, de asemenea, interferenţele între ficţional şi nonficţional şi felul în care se completează reciproc diversele perspective asupra temei de discuţie.

Se va studia, în acest scop, un total de cel puţin 6 texte nonficţionale (documente, texte publicistice, publicitare, ştiinţifice, administrative, religioase etc.) şi “de graniţă” (jurnal intim, memorii, jurnal de călătorie, scrisori, eseuri, discursuri oratorice etc.). Acestea pot fi repartizate fie mai multe la o temă, fie cîte unul la fiecare temă. Se sugerează alegerea unor tipuri de texte diferite, dintre cele enumerate.

De exemplu:

pentru tema Adolescenţa: un text despre psihologia adolescenţei; un fragment de jurnal intim (de exemplu, Titu Maiorescu); Mircea Eliade, Memorii; Mircea Cărtărescu, Nostalgia; Simone de Beauvoir, Aventurile unei fete cuminţi etc.

pentru tema Familia: un text legislativ privitor la familie; un reportaj despre situaţiile de familie; Marin Preda, Viaţa ca o pradă; V. Vasilache ş.a.

pentru tema Şcoala: un discurs oratoric pe tema învăţămîntului (T. Maiorescu, B. Şt. Delavrancea etc.); un raport despre starea învăţămîntului; un fragment din legislaţia educaţională; Cătălin Bursaci, Prima carte, ultima carte; Radu Petrescu, Ocheanul întors etc.

pentru tema Prietenia şi dragostea: un text ştiinţific despre psihologia adolescentului; o scrisoare de dragoste (Eminescu către Veronica Micle etc.); un eseu despre dragoste (Ortega y Gasset, Octavio Paz etc.); A. Busuioc, Singur în faţa dragostei; Gr. Vieru, Cu numele tău; un fragment din Cîntarea cîntărilor, un fragment de jumal sau de memorii; M. Nedelciu, o proză din volumul „Efectul de ecou controlat" etc.

pentru tema Aventură, călătorie: un text documentar despre exploratori celebri; un itinerar de călătorie; un eseu despre călătorie (Marian Popa, Geo Bogza, Octavian Paler, Ana Blandiana, Serafim Saca, Nicolae Dabija etc.); un reportaj despre un eveniment aventuros etc.

pentru tema Lumi fantastice: un text despre fenomene paranormale; o mărturie despre extratereştri; un eseu despre fantastic etc.

• pentru tema Scene din viaţa de ieri şi de azi: un document de epocă; un text istoriografic; un fragment de memorii sau de jurnal; un text publicistic din trecut sau din actualitate etc.

pentru tema Personalităţi, exemple, modele: un portret din G. Călinescu, Istoria literaturii române...; I. L. Caragiale, În Nirvana; M. Sadoveanu, Anii de ucenicie; Mihai Cimpoi, Cicatricea lui Ulise; Ion Druţă, Eminescu, poet naţional; Nicolae Dabija, Pe urmele lui Orfeu; un fragment de biografie sau de istorie romanţată etc.

3. Literatura şi alte arte

Se recomandă studiul unor „texte” realizate prin limbaje diferite (cinematografic, teatral, muzical, plastic), în vederea sesizării relaţiilor dintre literatură şi creaţii din alte arte.

Se vor studia:

• la alegere, un film sau un spectacol de teatru în relaţie cu opera literară de la care pornesc;

• la alegere, o piesă radiofonică sau un grupaj de recitări sau un grupaj de interpretări muzicale ale unor texte literare;

• la alegere, o creaţie plastică relativă la un text literar (inspirată din acesta sau servindu-i ca sursă de inspiraţie) sau ilustraţie de carte sau un grupaj de caligrame, poezie concretă, colaj. Este de dorit ca, în măsura posibilităţilor, aceste creaţii apartinînd altor arte să poată fi corelate cu grupajele tematice de la punctul 1.

De exemplu:

• ecranizare după opere de Ion Creangă, Ioan Slavici, I. L. Caragiale, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Geo Bogza, Charles Dickens, Stanislaw Lem etc.;

• spectacol teatral după o piesă a unui dramaturg român sau străin (Alecsandri, I. L. Caragiale, Kiriţescu, Ion Druţă, Cehov, Ibsen etc.);

• grupaj de recitări (un text din Eminescu în interpretări diferite: Ion Caramitru şi Adrian Pintea etc.);

• interpretări muzicale ale unor texte literare (romanţa Pe lîngă plopii fără soţ, piesa folk după Andrii Popa, piesa folk după Emoţie de toamnă de Nichita Stănescu, Colind pentru Eminescu de Arcadie Suceveanu etc.);

• creaţii plastice şi texte literare (Măiastra lui Brîncuşi şi Pasărea sfîntă de Blaga etc.);

• ilustraţii de carte, de preferinţă în mai multe versiuni (la volumele Noduri şi semne şi Epica magna de Nichita Stănescu, Ilustraţii de Florin Pucă la versuri de Leonid Dimov, ilustraţii ale autorului la volume de Marin Sorescu etc.);

• grupaj de caligrame (Apollinaire etc.), poezie concretă (Morgenstern etc.), colaje (Gellu Naum etc.).

II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Studiul limbii române în clasa a IX-a se axează pe două coordonate principale: (a) normativă şi (b) funcţională, avînd ca obiectiv formarea elevilor pentru a folosi limba română corect, adecvat şi eficient în producerea şi receptarea textelor orale şi scrise.

Abordarea conţinuturilor propuse se va face în ordinea aleasă de autorii de manuale sau de profesori, integrîndu-le acolo unde consideră că au eficienţă didactică. De asemenea, integrarea modulului de limbă şi comunicare în manualul de literatură sau, dimpotrivă, conceperea unui manual diferit pentru aceste conţinuturi, va fi exclusiv opţiunea autorilor de manuale. Se recomandă totuşi folosirea ca texte-suport pentru studiul limbii a celor selectate pentru domeniul Literatură ca şi stabilirea de corelaţii între diverse discipline avînd ca obiect folosirea limbajului (retorică, stilistică pragmatică etc.).

Apariţia unui anumit element de conţinut în programă nu impune existenţa unei lecţii cu acelaşi titlu în manual. Se recomandă abordarea acestor elemente prin modalităţile care permit înţelegerea fenomenului respectiv: exerciţii, exemplificări, explicaţii succinte etc. Aspectele teoretice vor fi reduse la strictul necesar, în favoarea aplicaţiilor practice.

Cunoştinţe generale despre limbă

Originea limbii române. Caracterul latin al limbii române. Evoluţia limbii române (la nivel elementar). Limba literară română şi stilurile ei funcţionale.

Punctuaţie şi ortografie. Sistematizare. Prevenirea greşelilor tipice

Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul şi virgule, două puncte, semnele citării (ghilimelele), linia de dialog şi de pauză, parantezele, punctele de suspensie, cratima (liniuţa de unire şi de despărţire).

Semnele de ortografie.

Cratima, apostroful.

Scrierea cu litere majuscule.

Funcţionarea semnelor de punctuaţie şi a semnelor ortografice.

Vocabular

Structura vocabularului. Tipuri de dicţionare. Utilizarea lor în redactarea textului.

Sensul fundamental şi sensul secundar al cuvintelor. Sensul lexical şi sensul gramatical. Monosemie. Polisemie. Pleonasm.

Structura morfologică a cuvîntului. Modificări ale vocabularului (apariţia unor cuvinte noi; dispariţia unor cuvinte, schimbări de sens).

Îmbogăţirea vocabularului. Împrumuturi recente.

Morfosintaxa

Părţile de vorbire. Ortografia lor.

Părţile de vorbire flexibile.

Substantivul. Articolul. Adjectivul. Pronumele. Numeralul. Verbul.

Părţile de vorbire neflexibile.

Adverbul. Prepoziţia. Conjuncţia. Interjecţia.

Sintaxa. Punctuaţia

Omonimia sintactică. Contragerea şi expansiunea. Tipurile de propoziţii şi valorile stilistice ale acestora. Coordonarea şi subordonarea în cadrul frazei; topica şi punctuaţia. Implicaţii expresive.

Producerea de texte orale şi scrise

Exprimarea orală

Forme ale exprimării orale:

Dialogul (tipuri):

• conversaţia cotidiană, discuţia (dezbatere, polemică);

• reguli ale dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/cedarea cuvîntului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.);

• tehnici ale dialogului eficient:

• adecvarea la situaţia de comunicare dialogată (partener, context etc.);

• adecvarea la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune

etc.).

Monologuri (tipuri):

• povestirea orală, relatarea, intervenţia;

• reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditorului etc.);

• tehnici ale monologului eficient;

• adecvarea la situaţia de comunicare monologată (auditoriu, context);

• adecvarea la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune, divertisment etc.).

Niveluri ale producerii şi receptării textelor:

fonetic

• pronunţarea corectă (pronunţarea neologismelor, accentul, evitarea cacofoniei);

morfosintactic

• folosirea corectă a formelor flexionare (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale);

• acord (între predicat şi subiect - acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului);

lexico-semantic

• cunoaşterea sensului corect al cuvintelor (în special al neologismelor);

• folosirea adecvată a cuvintelor în context;

• erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică;

• utilizarea corectă a derivatelor şi a compuselor (prefixe, sufixe etc.);

• cunoaşterea relaţiilor semantice (sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie) şi actualizarea lor în context;

• utilizarea variantelor lexicale literare. . Rolul elementelor nonverbale:

• gesturi, mimică, poziţie a corpului, comunicare sonoră nonverbală.

Exprimarea scrisă

Redactarea de texte (rezumat, povestire, proiect, tipuri de cores-pondenţă).

Redactarea textelor nonliterare/utilitare: cererea, referatul, raportul, curriculum vitae etc.

Niveluri de construire a textului scris:

ortografic şi de punctuaţie:

• scrierea corectă a cuvintelor (în special a neologismelor);

• scrierea cu majuscule;

• folosirea corectă a semnelor de ortografie;

• folosirea corectă a semnelor de punctuaţie.

Receptarea textelor orale şi scrise

Receptarea diverselor tipuri de texte (mesaje):

• receptarea mesajelor audio, video, audio-vizuale;

• factori care înlesnesc sau perturbă receptarea (codul, canalul, contextul).

III. CONCEPTE OPERAŢIONALE

În cadrul activităţii literare/lectorale se recomandă consolidarea şi sistematizarea noţiunilor dobîndite în clasele V-VIII: opera epică, opera lirică, opera dramatică, structura textului narativ, naraţiunea, momentele subiectului, timpul şi spaţiul naraţiunii, autorul şi naratorul, viziunea, personajul, descrierea, portretul fizic şi portretul moral, dialogul, figuri de stil studiate etc.

Se recomandă, de asemenea, familiarizarea elevilor cu o serie de noţiuni noi de estetică, teoria literară, stilistică, retorică şi lingvistică prin integrarea lor operaţională în celelalte module de conţinuturi ale învăţării, cu scopul deprinderii elevilor cu instrumentarul de analiză a textelor şi de comentare a diverselor aspecte ale acestora. Lista de mai jos are un caracter orientativ, conţinuturile fiind adaptabile m funcţie de opţiunile profesorului:

1. în domeniul „Literatură":

- temă, motiv (Weltanschauung), procedeu artistic;

- ficţiune, reprezentare, imaginaţie, „adevăr” artistic, stil publicistic/ştiinţific/administrativ, eseu, literatură subiectivă, memorialistică, scrisoare/epistolă, „eu” real/”ficţional”, comunicare, funcţiile comunicării, retorică, persuasiune;

- elemente de artă cinematogrqfică (scenariu, regie, imagine, sunet, interpretare actoricească);

- elemente de artă dramatică (regie, scenografie, interpretare actoricească); elemente de artă a recitării, sincretism.

2. în domeniul „Limbă şi comunicare":

- comunicare, elementele situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context), tipuri de mesaje (audio, video, audio-vizuale); forme ale exprimării orale: dialog (conversaţie cotidiană, discuţia), monologul (povestirea orală, relatarea, intervenţia); elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziţii, frază), hiat, diftong, cacofonie; forme flexionare, acord, anacolut, schimbarea categoriei gramaticale; erori semantice (pleonasmul, tautologia), variante lexicale, cîmpuri semantice, derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), relaţii semantice (sinonimie, antonimie, polisemie; omonimie); elemente nonverbale ale comunicării (gesturi, mimică, comunicare sonoră nonverbală etc.), ortografie şi punctuaţie.

SUGESTII DE EVALUARE

În funcţie de timpul efectuării, evaluarea poate fi curentă, trimestrială şi finală (la finele anului şcolar sau al treptei de şcolaritate). Curentă trebuie considerată şi evaluarea după predarea/învăţarea unei teme mari sau compartiment al conţinuturilor. Literatura de specialitate operează cu termenii: evaluarea iniţială, evaluarea sumativă, evaluarea finală.

În funcţie de scopul evaluării, aceasta poate fi continuă (formativă) şi cumulativă (sumativă).

Pentru evaluarea competenţelor comunicative/literare sînt recomandabile trei forme de evaluare: orală, scrisă şi practică, dar, de la caz la caz, profesorul poate aplica şi formele grafice (tabele, grafice) şi iconice (executarea ilustraţiilor plastice la operă).

Evaluarea curentă şi trimestrială poate fi extinsă în limitele tuturor obiectivelor educaţiei lingvistice/literare, indicate în curriculum. Evaluarea finală este desemnată exclusiv de standarde educaţionale; ea nu se va exprima în media aritmetică a notelor primite pe parcursul anului, ci va reflecta nivelul, volumul şi calitatea reală a cunoştinţelor, competenţelor şi atitudinilor pe care le deţine elevul la momentul evaluării finale.

Evaluarea cunoştinţelor se efectuează prin activităţi cu caracter reproductiv, care constau, de regulă, în descrierea, povestirea rezumativă a caracteristicilor fenomenelor lingvistice/comunicative /literare/lectorale, a noţiunilor şi categoriilor, a valorilor imanente ale textului etc. Evaluarea cunoştinţelor va avea în vedere parametrii: volumul, profunzimea, calitatea (valoarea).

Capacităţile comunicative/literare/lectorale prezintă achiziţii ale personalităţii elevului. Ele sînt desemnate de verbele a şti să faci, a fi în stare să..., a putea să..., a fi capabil să...Prezenţa competenţelor dobîndite este atestată indirect, prin tipuri variate de activităţi comunicative-literare, orientate asupra unui obiect (fenomen lingvistic/comunicativ/literar/lectoral) din conţinuturile educaţionale. Parametrii aplicaţi la evaluarea competenţelor: amploarea, trăinicia, extrapolarea (extinderea competenţelor în situaţii noi, nestandard).

Atitudinile, motivaţiile, afecţiunile nu sînt măsurabile, deoarece poartă amprenta individualităţii elevului. Deci şi evaluarea lor se va face în baza unui singur parametru: prezenţa/absenţa, avîndu-se în vedere şi parametrii secundari ai evaluării succesului şcolar: valoarea, multitudinea, frecvenţa etc. atitudinilor manifestate. Aria manifestărilor atitudinal/motivaţional/afective este circumscrisă de obiectivele şi standardele educaţionale.

Metodele şi tehnicile de evaluare - observarea şi aprecierea verbală, chestionarea orală (curentă şi finală), lucrările scrise (curente sau extemporale, trimestriale, de sinteză), testele docimologice (standardizate, pentru evaluarea sumativă, şi alcătuite de profesor, pentru evaluarea formativă), verificarea prin lucrări practice, examenele, scările de apreciere - vor fî aplicate diferenţiat în funcţie de tipul şi scopul evaluării, de tipul obiectivelor/standardelor în raport cu care se efectuează evaluarea, precum şi în funcţie de conţinuturile educaţionale abordate. Evaluarea trimestrială şi finală va fi concepută special ca să dezvăluie nivelul de formare a cunoştinţelor, a competenţelor şi a atitudinilor în raport cu nivelul indicat de obiectivele şi standardele educaţionale. Evaluarea curentă poate avea ca obiect stabilirea gradului de formare a capacităţilor comunicative/literare indicate de un tip, două sau trei tipuri de obiective/standarde educaţionale (din această cauză evaluarea trimestrială şi cea finală nu pot fi efectuate în baza mediei aritmetice a notelor obţinute pe parcurs).

Propunem cîteva mostre de evaluare, care ar putea servi ca repere/modele.

CLASA a V-a

ÎNŢELEGEREA DUPÂ AUZ

OBIECTIVE DE EVALUARE

Elevul va fi capabil:

să distingă cîte o secvenţă de dialog, naraţiune şi descriere într-un mesaj oral;

• să reproducă aproape de text partea de dialog dintr-un mesaj oral;

• să enumere situaţiile de dialog, de naraţiune şi de descriere în ordinea fixată de textul audiat.

PROBĂ DE EVALUARE ORALĂ

Se audiază un text înregistrat pe bandă de magnetofon sau în lectura profesorului.

1. Enumeraţi secvenţele de dialog, de naraţiune şi de descriere în ordinea în care sînt fixate în textul audiat. (3 puncte)

2. Alegeţi secvenţa care v-a impresionat (care v-a reţinut atenţia) şi reproduceţi aproape de text conţinutul ei. (3 puncte)

3. Care expresii, imagini poetice v-au reţinut atenţia? Selectaţi trei din ele. (3 puncte)

1 punct din oficiu pentru corectitudinea celor scrise. Total: 10 puncte

VORBIREA

OBIECTIVE DE EVALUARE

Elevul va fi capabil:

să-şi sistematizeze ideile şi să respecte consecutivitatea lor;

• să rezume un text literar în 2-3 minute;

• să povestească suscitînd interes prin atitudinea afectivă;

• să reproducă dintr-un text literar un fragment descriptiv, utilizînd sinonimele adecvate.

PROBĂ DE EVALUARE ORALĂ

Se dă textul „Căprioara” de Em. Gîrleanu

1. Citiţi textul. Selectaţi 5-6 cuvinte necunoscute şi explicaţi-le cu ajutorul dicţionarului. (1 punct)

2. Împărţiţi textul în 6-7 fragmente şi intitulaţi-le (2 puncte);

3. Care din aceste fragmente conţine o descriere? Reproduceţi fragmentul descriptiv, înlocuind 3-4 cuvinte prin sinonimele adecvate (2 puncte);

4. Povestiţi aproape de text conţinutul povestirii, respectînd consecutivitatea ideilor (2 puncte);

5. Rezumaţi textul în 5-6 propoziţii sau fraze (2 puncte). 1 punct din oficiu pentru corectitudinea celor scrise. Total: 10 puncte

LECTURA

OBIECTIVE DE EVALUARE:

Elevul va fi capabil:

să sesizeze cel puţin 5 expresii şi cuvinte noi din text;

• să explice cuvintele noi utilizînd DEX-ul;

• să introducă 4-5 expresii şi cuvinte noi într-un text propriu. TEST

1. Selectaţi din pagina „Sport” a cotidianului „..." un text de volum mic (5-6 rînduri). (1 punct)

2. Selectaţi neologismele. (1 punct)

3. Explicaţi-le cu ajutorul dicţionarului şi precizaţi limba de provenienţă a acestor cuvinte. (2 puncte)

4. Plasaţi neologismele pe două coloane (2 puncte):

a) neologisme utilizate frecvent în vorbire;

b) neologisme utilizate puţin în vorbire;

5. Redactaţi un text în care să folosiţi 4-5 neologisme puţin utilizate în vorbirea cotidiană. (3 puncte)

1 punct din oficiu pentru corectitudinea celor scrise. Total: 10 puncte

OBIECTIVE DE EVALUARE

Elevul va fi capabil:

- să ateste într-un text, în primă lectură, 4-5 figuri de stil;

- să precizeze tipul lor;

- să creeze 3-4 figuri de stil proprii;

~ să utilizeze figurile de stil create într-un text.

Se dă textul:

“In mijlocul acestor femei şedea o copilă ca de patrusprezece ani. Niciodată natura nu combinase mai multe nuanţe de frumuseţe într-o fiinţă umană, decît în această jună copilă: ochi negri umbriţi de multe gene şi sprîncene ca pana corbului; pieliţa albă şi colorată de purpură; buzele ca rozele întredeschise; dinţi albi şi frumoşi; toate, în fine, armonizau de minune cu un trup de o formă minunată, cu nişte mîini ca de nimfa; era ca un adevărat tezaur de frumuseţe ce nu se putea vedea decît în statuetele grecilor antici". (N. Filimon) Cerinţe

1. Identificaţi modul de expunere utilizat de autor, argumentaţi m cel mult 2-3 enunţuri răspunsul vostru (2 puncte).

2. Evidenţiaţi detaliile asupra cărora îşi concentrează atenţia autorul şi indicaţi figurile de stil utilizate. (2 puncte).

3. Prin analogie, creaţi şi voi 4 figuri de stil diferite. încadraţi-le în enunţuri. (2 puncte).

4. Realizaţi, în cel mult o jumătate de pagină, portretul celui mai bun prieten al vostru, utilizînd 4-5 figuri de stil diferite. (2 puncte) 1 punct din oficiu pentru corectitudine gramaticală. Total: 10 puncte

SCRIEREA

OBIECTIVE DE EVALUARE

Elevul va fi apt:

să stabilească relaţii sintactice între cuvintele propoziţiei, utilizînd corect formele lor gramaticale;

• să dezvolte enunţul propus adăugînd la cuvintele indicate părţile de propoziţie cerute.

Test cu itemi semiobiectivi şi cu răspuns structurat Dezvoltă, prin adăugare, propoziţia „Colegul şi-a cumpărat o carte”.

1. la primul substantiv a unui atribut. (2 puncte)

2. la verb:

- a unui complement circumstanţial de timp (2 puncte)

- a unui complement circumstanţial de loc (2 puncte)

3. la al doilea substantiv a 2 atribute coordonate (2 puncte) Pentru corelarea criteriilor gramaticale cu cele semantice (1 punct) Pentru corectitudine gramaticală (1 punct) Total - 10 puncte

OBIECTIVE DE EVALUARE

Elevul va fi capabil:

• sa evite situaţiile de exprimare confuză;

• să construiască fraze de o întindere moderată, alcătuite din 2-3 propoziţii (în raport de coordonare şi subordonare);

• să evite repetările inutile, fără intenţie expresivă;

• să evite situaţiile de tautologie, anacolut, cacofonie.

Probă scrisă

Eseu nestructurat

Realizaţi un text pe una din temele:

• “O vacanţă interesantă”

• “Iar e toamnă-n calendar”

“La Nistru”.

Barem de corectare şi apreciere

1. Redare logică, ordonată şi coerentă a mesajului (2 puncte)

2. Construirea corectă a frazelor (1 punct)

3. Corectitudinea ortografică, gramaticală, de punctuaţie şi stilistică (3 puncte)

4. Prezenţa elementelor creatoare (3 puncte)

1 punct din oficiu pentru aspectul grafic şi estetic al lucrării. Total: 10 puncte (Punctajul ar putea echivala cu nota 10)

CLASA a VI-a

ÎNŢELEGEREA DUPĂ AUZ

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: să înţeleagă global semnificaţia mesajului oral.

OBIECTIVE DE EVALUARE:

Elevii vor fi capabili:

- să înţeleagă subiectul mesajului;

- să ia notiţe şi să-şi fixeze temele;

- să reproducă aproape de text mesajul.

PROBĂ DE E VALUARE

Comunicare orală prezentată de profesor.

1. Determinaţi tema mesajului. (2 puncte)

2. Fixaţi temele comunicării. (2 puncte)

3. Reţineţi cuvintele neologice şi încercaţi să determinaţi semnificaţiile lor. (1 punct)

4. Selectaţi 6 sintagme expresive. (1,5 puncte)

5. Reproduceţi mesajul aproape de text utilizînd 3-4 expresii din cele selectate. (2. 5 puncte) 1 punct din oficiu Total: 10 puncte. Timp de realizare: 40 de minute

VORBIREA

OBIECTIV DE .REFERINŢĂ: să structureze corect, coerent, logic ideile comunicate.

OBIECTIVE DE EVALVARE:

Elevii vor fi capabili:

- să conştientizeze subiectul textului şi să fixeze 2-3 idei principale;

- să formuleze ideile secundare corespunzătoare ideilor principale;

- să respecte concordanţa timpurilor;

- să utilizeze anumite elemente de relaţie între fraze.

PROBĂ DE EVAL UARE

Realizaţi un text oral pe tema „ O călătorie interesantă" (discuţie în grup).

1. Gîndiţi-vă despre ce vreţi să vorbiţi şi formulaţi 3-4 idei principale. (3 puncte)

2. Formulaţi ideile secundare care corespund ideilor principale. (2 puncte)

3. Respectaţi concordanţa timpurilor. (1 punct)

4. Evitaţi repetările inutile. (1 punct)

5. Utilizaţi un vocabular elevat. (1 punct)

6. Variaţi elementele de relaţie între fraze. (1 punct) 1 punct din oficiu pentru corectitudinea exprimării Total: 10 puncte

Instrucţiuni: Timp de realizare: 45 de minute.

Se împarte clasa în echipe de cîte 5-6 elevi. După o pregătire de 10-15 minute, fiecare elev povesteşte textul pregătit timp de 3-5 minute, respectînd cerinţele date. Membrii echipei ascultă şi urmăresc realizarea obiectivelor de evaluare, notînd numărul de puncte acumulat. Profesorul facilitează, intervine periodic în organizarea activităţii echipelor, avînd grijă ca fiecare elev să realizeze actul de vorbire respectiv. Evaluarea finală se face de către liderul ales din fiecare echipă.

LECTURA

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: să înţeleagă în detalii conţinutul textului citit.

OBIECTIVE DE EVALUARE:

Elevii vor fi capabili:

- să depisteze cuvintele necunoscute şi să le explice cu ajutorul dicţionarului;

- să determine subiectul (tema) textului;

- să segmenteze textul citit şi să intituleze adecvat fiecare tablou;

- să comenteze titlul textului.

PROBĂ DE EVALUARE

1. Citiţi poezia „Rapsodii de toamnă" de G. Topîrceanu.

2. Selectaţi 6-7 cuvinte necunoscute şi explicaţi-le cu ajutorul dicţionarului. (1 punct)

3. Distingeţi tablourile şi intitulaţi-le. ( 2 puncte)

4. Comentaţi în 5-6 rînduri semnificaţia titlului. (2 puncte)

5. Formulaţi tema textului. (1,5 puncte)

6. Formulaţi 2-3 idei sugerate de text. (1,5 puncte)

7. Selectaţi din poezie 4-5 expresii poetice, indicînd figura de stil căreia aparţine. (2 puncte)

SCRIEREA

OBIECTIV DE REFERINŢĂ:. să valorifice în contexte cît mai diferite, polisemia şi sinonimia lexicală.

OBIECTIVE DE EVALUARE:

Elevii vor fi capabili:

- să ilustreze sensul actualizat al cuvîntului polisemantic;

- să valorifice şirurile de sinonime ale diferitelor sensuri ale cuvîntului polisemantic;

- să utilizeze sinonimele cerute de context;

- să utilizeze sinonime neologice.

PROBĂ DE EVALUARE

1. Redactaţi un text din cel mult 15 rînduri pe tema „O plimbare cu sania" (3 puncte)

2. Utilizaţi sinonimele cuvintelor: „zăpadă", „zurgălăi", „brad". (1 punct)

3. Care sinonime din cele utilizate sînt neologice? (1 punct)

4. Demonstraţi polisemia unui cuvînt din text. (2 puncte)

5. înscrieţi şirul de sinonime pentru fiecare sens al cuvîntului polisemantic. (2 puncte)

1 punct din oficiu - pentru corectitudinea celor scrise. Total: 10 puncte

SUGESTII METODOLOGICE

Materia de limbă, va fi abordată în majoritatea cazurilor, în baza didacticii generale, care este întemeiată pe legile cunoaşterii ştiinţifice şi a celei empirice - implicînd m toate cazurile perspectiva comunicativ-funcţională de învăţare. Doar valorificarea conotaţiilor, precum şi, în unele cazuri, încadrarea domeniilor motivaţional, afectiv, expresiv, axiologic, revendică aplicarea metodelor de stimulare a autoreflexiei, care este aferentă arsenalului instrumental de cunoaştere „prin negocierea sensurilor", echivalentă cu cea artistică (didactica artelor). Astfel, instrumentarul tehnologic al cunoaşterii ştiinţifice şi empirice, care predomină la orele de limbă, este complementat, în funcţie de caracterul materiei studiate, cu instrumente ale cunoaşterii artistice (principiul fundamental al cursului sincretic de limba şi literatura română în clasele V-VII).

Textul literar, operele şi fenomenele literare necesită aplicarea unui instrumentar tehnologic special care este caracteristic cunoaşterii artistice reflexia, creativitatea, angajarea apropriată, reconstruirea, recrearea, motivaţia, trăirea afectivă, autocomunicarea, expresivitatea, detectarea valorilor, formarea atitudinii proprii ş. a.

Dacă în cazul cunoaşterii ştiinţifice obiectul este reconstituit în dimensiunea valorică proprie, cunoaşterea artistică presupune o recreare a obiectului, în procesul căreia acestuia îi sînt imprimate valori ale subiectului cunoaşterii. în virtutea acestei legităţi, instrumentarul tehnologic al cunoaşterii artistice la orele de literatură este predominant, fiind complementat de tehnologiile didacticii generale în cazul implicării în actul educaţional al teoriei literare, esteticii, mitologiei, etnologiei etc., deci a ştiinţelor convergente cunoaşterii artistice.

La orele dedicate materiei de studiu, combinate din materii lingvistice şi literare, tehnologiile educaţionale vor fi structurate conform obiectului de cunoaştere implicat în situaţia educaţională concretă.

Pornind de la ideile teoretice expuse mai sus, profesorul va aplica în practică Curriculum-ul ca pe un document, ca pe o programă care îi va orienta în detalii activitatea. Procesul de predare/învăţare va fi planificat conform principiului integrator. fiecare lecţie avînd specificul ei: fie sincretică. intercalînd elementele de limbă şi literatură, fie separată cu o anumită dominantă de literatură sau de gramatică, de comunicare sau de compunere. Aşadar, profesorul dispune de libertate în proiectarea didactică de lungă durată (pe an, trimestru, unitate mare de Conţinut), fiind centrat, în primul rînd, pe realizarea obiectivelor vizate la fiecare componentă de curriculum.

Autorii de manuale, de asemenea, vor fi liberi în selectarea şi structurarea conţinuturilor, respectînd principiile teoretice şi obiectivele din Curriculum, astfel fiind posibilă, prin concurs, propunerea unor seturi didactice alternative de calitate.

BIBLIOGRAFIE

1. Crişan AL, Guţu VI., Proiectarea curriculum-ului de bază. Ghid metodologic, Chişinău, 1996.

2. Curriculum disciplinar de limba şi literatura română. Clasele V-IX. Coordonator VI. Pîslaru, Al. Crişan, Chişinău, Ştiinţa, 1997.

3. Curriculum de bază. Documente reglatoare. (M.E.Ş., I.Ş.P.P., C.N.C.E.), Chişinău, 1996.

4. Curriculum şcolar. Clasele I-IV, (M.E.Ş; C.N.C.E.). Chişinău, Prut Internaţional, 1998.

5. Curriculum şcolar. Broşură informativă. Chişinău, Prut Intemaţional, 1998.

6. Comea P., Introducere în teoria lecturii. Bucureşti, Minerva, 1998.

7. Corti, M., Principiile comunicării literare. Bucureşti, Univers, 1981.

8. Coteanu, I., Stilistica funcţională a limbii române. Bucureşti, Editura Academiei Române, 1973.

9. Crişan, AL, Curriculum şi dezvoltare curriculară: un posibil parcurs strategic. în: „Revista de pedagogie", 1994, nr. 3-4, p. 21-34.

10. Derşidan Ioan. Primatul textului. Oradea, Editura Cogito, 1992.

11. Iosifescu, Ş., Curriculum şi realitate: acordul între „ce" şi „cum". în: „Revista de Pedagogie", 1994, nr. 3-4, p. 11-14.

12. Irimia D., Structura lingvistică a limbii române contemporane, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986.

13. Landcheere, V., Landcheere, G., Definirea obiectivelor educaţiei. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1979.

14. Lisievici, P., Calitate a învăţămîntului şi curriculum. în: „Revista de Pedagogie", 1994, nr. 3-4, p. 15-20.

15. Lisievici, P., Testele de cunoştinţe, cadrul conceptual, proiectare şi evaluare. Tîrgovişte, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Casa Corpului Didactic, 1993.

16. Magheru Paul, Noţiune de stil şi compoziţie, TipCim, 1994.

17. Marino, A., Henneneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1987.

18. Mîndruţ O., Mîndruţ, M., Proiect pentru un curriculum preuniversitar de ' „civilizaţie şi cultură". în: „Revista de Pedagogie", 1994, nr. 3-4, p. 51-56.

19. Parfene, C., Teorie şi analiză literară. Ghid practic, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1993.

20. Pîslaru, VI., Coordonatele unui posibil curriculum disciplinar. In: revista „Făclia", 23.03.1996; 30.03.1996; 06.04.1996.

21. Pîslaru, VI., Educaţia lingvistică şi literatura în contextul reformei învăţămîntului. În: „Limba română", 1996, nr. 3-4, p. 136-140.

22. Salade D., (coordonator), Didactica. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981.